Interviu cu Marcel Boloş: "Curajul de a schimba ceva costă: îţi faci duşmani"

Absolvent de Teologie, cu doctorate obţinute la Cluj şi Timişoara în Finanţe Publice şi în Management, conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Marcel Boloş a parcurs o lungă carieră în Primăria Oradea, începând în 1992 ca simplu funcţionar, pentru ca între 2005-2008 să conducă Administraţia Patrimoniului Imobiliar, iar între 2008-2012 Direcţia de Management al Proiectelor cu Finanţare Internaţională, care a atras fonduri UE de 187 milioane euro.

În 2012 a fost numit secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, condus de un alt orădean prin adopţie, Eduard Hellvig, în 2013 a câştigat şefia Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, funcţie din care s-a suspendat pentru a conduce Programul Operaţional Sectorial din Ministerul Transporturilor, iar în noiembrie 2015 Dacian Cioloş l-a numit secretar de stat în acest Minister, fiind destituit pe 13 ianuarie a.c. de noul premier Sorin Grindeanu.

Despre felul în care a pendulat între funcţii, despre rezultatele obţinute, deosebirile între guvernele politice şi cel tehnocrat, despre beneficiile pentru Bihor şi planurile de revenire la Primărie sau la ADRNV, Marcel Boloş vorbeşte în interviul acordat BIHOREANULUI, precizând că în oricare din cele două variante va continua să contribuie la proiectele de dezvoltare a Oradiei.

- După demiterea din actualul Guvern aţi spus că e normal ca orice ministru să vină cu echipa sa. De ce nu puteaţi rămâne, ca acum câţiva ani, când din Guvernul Ponta aţi ajuns în Guvernul Cioloş, şi în cabinetul Grindeanu?

- E firesc ca orice ministru să vină cu staff-ul său, pentru că are propria viziune, propria echipă, propriul stil de a conduce. Pe de altă parte, trebuie să menţionez că în administraţia centrală curajul de a schimba ceva are un cost foarte mare: îţi faci duşmani. În timp, poţi deveni o persoană incomodă, care trebuie să facă un pas deoparte. Asta am crezut şi eu, că a venit momentul să fac acest pas pentru a lăsa loc noii echipe. De altfel, decizia de schimbare a unui secretar de stat îi revine premierului, indiferent de voinţa celui în cauză.

- Ce credeţi că a făcut să fiţi sprijinit de PNL Bihor pentru a fi promovat în Guvernul USL? Sunteţi membru de partid sau vă consideraţi un tehnocrat?

- Eduard Hellvig e omul căruia mă simt dator să-i mulţumesc că a avut încredere în mine. El m-a sprijinit să ajung secretar de stat în 2012 la Ministerul Dezvoltării. Apoi a urmat perioada de director general şi secretar de stat la Ministerul Transporturilor. PNL Bihor a înţeles nevoile pe care le are comunitatea noastră şi a fost alături de mine în momente extrem de dificile. Nu sunt, însă, membru de partid. Sunt, cum se spune acum, un tehnocrat care a înţeles că acolo unde e numit trebuie să-şi facă treaba cu demnitate şi în interesul public.

Master Planul de Transport, model de succes

- Ce direcţii aţi urmărit în Ministerul Transporturilor şi care sunt rezultatele asupra infrastructurii din Bihor?

- Am abordat strategic problemele de infrastructură ale României, fundamentând proiectele în concordanţă cu politicile europene. În 2013, în guvernarea Ponta, am iniţiat negocierile cu Comisia Europeană pentru autostrada Sebeş - Turda, acum în implementare, apoi pentru Câmpia Turzii - Ogra - Târgu Mureş, apoi am negociat aproape un an reluarea finanţării aeroporturilor, unde a fost inclus şi cel din Oradea. M-am zbătut pentru electrificarea liniei de cale ferată Cluj - Episcopia Bihor, am iniţiat centrul intermodal de transport al Oradiei ca rezultat al dezvoltării Parcului Industrial şi mediului de business. Aş putea continua cu multe alte proiecte, nu numai la nivel de Oradea, dar şi la nivelul regiunii Nord-Vest, însă mă opresc aici pentru a nu fi interpretat greşit.

- Poate actualul Guvern să schimbe Master Planul General de Transport al României, care include proiecte bune pentru Oradea?

- Master Planul a fost elaborat după o metodologie stabilită cu Comisia Europeană pe baza unor criterii obligatorii de respectat, de exemplu sustenabilitatea economică şi apartenenţa la reţeaua de drumuri TEN-T, şi a fost negociat cu directoratele generale Regio, de Transporturi, Mediu şi Financiar. Au fost negocieri îndelungate ca documentul să fie finalizat. Marele merit că România are Master Plan îi revine d-lui Ioan Rus (n.r. - fost ministru al Transporturilor), iar documentul a fost dat ca exemplu de succes pentru Portugalia şi Grecia. Orice modificare, fie că e vorba de schimbarea proiectelor, fie de metodologia de prioritizare, trebuie discutată cu Comisia Europeană. Nu pot anticipa în ce măsură pot afecta municipiul eventuale modificări, dar teoretic sunt posibile.

- Mai faceţi parte din Consiliul de Administraţie al Tarom?

- Nu mai sunt membru în CA la Tarom de aproape un an, iar acolo am fost mai puţin de două luni. Am văzut că nu pot face nimic pentru binele companiei din această calitate şi am renunţat. Tarom are o problemă de model de business şi de strategie de supravieţuire pe piaţă. Compania parcă nu are capacitate de adaptare la regulile dure ale pieţei.

În beneficiul populaţiei

- Când eraţi la Ministerul Dezvoltării aţi propus schimbarea modului de finanţare a programului pentru reabilitarea blocurilor aşa încât contribuţia bugetului de stat să fie înlocuită cu fonduri UE, iar cea a populaţiei redusă. Cum aţi reuşit?

- Pe vremea d-lui Hellvig am negociat cu Comisia Europeană schema de finanţare a reabilitării termice a blocurilor, iar suma alocată a fost de 230 milioane euro. Schema era blocată de aproape un an de zile şi ne-a luat cam 3 luni până am convins Comisia că e necesară pentru România. Sunt mândru de asta, deoarece se reduc costurile la utilităţi, creşte confortul termic al populaţiei, iar aceasta rămâne cu mai mulţi bani pentru trai.

- Ştim că aţi pledat şi pentru instituirea altor două programe, în vederea reabilitării termice a spitalelor şi a şcolilor. De ce nu s-au mai făcut?

- Când am plecat din Ministerul Dezvoltării, în 2012, am lăsat pregătită Ordonanţă de Urgenţă pentru reabilitarea termică a clădirilor instituţiilor publice. Atunci era sfârşitul perioadei de programare 2007-2013, iar Comisia era destul de reticentă având în vedere că abia deblocasem schema pentru reabilitarea termică a blocurilor. Surpriza plăcută este că în prezent reabilitarea termică a şcolilor şi spitalelor a devenit un obiectiv distinct în cadrul Programului Operaţional 2014-2020. Nu ştiu dacă este o legătură directă cu munca noastră, dar este un program util pentru serviciile de sănătate şi de educaţie.

Guvernul Cioloş: transparenţă, integritate, onestitate

- Care sunt deosebirile între Guvernul Ponta şi Guvernul Cioloş, între guvernarea politică şi cea tehnocrată?

- Nu comentez deosebirile dintre cele două guverne, dar pot spune că Guvernul Cioloş nu a abandonat o serie de valori ale societăţii. Transparenţa decizională, integritatea, onestitatea, viziunea strategică sunt doar câteva. Poate se pune întrebarea unde a greşit Guvernul Cioloş? Dacă ar trebui să dau un răspuns ca simplu cetăţean, aş spune că nu a fost destul de atent cu politicile aşa-zise "populiste", necesare mai ales în condiţiile sărăciei în care trăieşte populaţia.

- Ce relaţii aţi avut cu politicienii? Ce vă cereau aceştia? Sunt toţi la fel?

- Nu toţi politicienii sunt la fel. Nu pot vorbi de relaţii speciale cu politicienii. Întotdeauna e important să tratezi problemele principial, nu după interese. E drept că mai trebuie să faci şi compromisuri, dar am încercat să tratez cu prioritate interesul public, în limita decenţei şi a bunului-simţ. Am încercat să rămân raţional. Problemele de interes privat nu au fost o prioritate pentru mine.

- V-a plăcut să locuiţi şi să lucraţi în Capitală?

- Da. E un nivel al muncii ce presupune creativitate, viziune strategică, capacitate de sinteză etc. Nu mi-au plăcut, însă, oamenii. Sau poate nu m-am putut eu adapta la ei.

"Am încercat să-mi securizez postul"

- ANI v-a acuzat în 2014 de triplă incompatibilitate, pentru că în perioada mai 2012 – decembrie 2013 aţi deţinut concomitent funcţia de director al DMPFI cu cea de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării şi între ianuarie 2013 - ianuarie 2014 cu cea de director general  adjunct în Ministerul Transporturilor, iar în perioada octombrie - decembrie 2013 aţi fi fost atât director la Transporturi, cât şi la Institutul Regional pentru Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic (IRCETT).

- Cum aţi ajuns în situaţia aceasta?

- Trebuie să ştiţi că într-o demnitate publică nu ai stabilitate, peste noapte poţi fi dat afară. Ca orice om, am încercat să-mi securizez locul de muncă de la Primărie şi apoi pe cel de la Minister prin suspendarea funcţiilor deţinute anterior. Oricine ar fi făcut la fel. De aici au început problemele. ANI spune că trebuia să demisionez, ceea ce e o nebunie pentru oricine ar fi fost în situaţia mea. În ce priveşte IRCETT, nici măcar nu am fost vreodată director general, a fost o greşeală la Registrul Comerţului. Am trecut prin patru ani de suferinţe şi procese. Nu e uşor să fii privit cu probleme de integritate. Sau discutăm despre maurul care şi-a făcut datoria şi pe care trebuie să-l omorâm?

- De ce România are un grad redus de accesare a fondurilor UE? E de vină birocraţia europeană, cea românească, sau indiferenţa autorităţilor deoarece cheltuirea fondurilor UE este mai atent supravegheată, iar fraudele se descoperă mai uşor?

- Banii europeni nu se absorb simplu. Nu am avut experienţă la nivel naţional, mai ales în perioada 2007-2013, nu am pus accent pe procedurile de achiziţie publică, nu am fost atenţi la calitatea documentaţiilor tehnico-economice. La nivel de POR a trebuit să dăm celebra instrucţiune 92/2012 pentru ca autorităţile locale să-şi poată revizui proiectele tehnice. La acestea s-a adăugat slaba capacitate administrativă a beneficiarilor de a implementa proiecte şi blocajele din implementarea acestora.

Proiectele mari ale Oradiei necesită consens

- Ce perspectivă aveaţi de la Bucureşti asupra Oradiei?

- Oradea e un oraş cu potenţial, care trebuie să rezolve rapid problema identităţii economice. Nu putem nega că locurile de muncă şi nivelul de trai al populaţiei nu sunt o prioritate pentru oricine ar conduce oraşul. Esenţial e ca proiectele mari, inclusiv cele precum extinderea oraşului prin integrarea comunelor limitrofe, să aibă consens din partea tuturor partidelor. Sunt proiecte care necesită susţinere, abandonarea orgoliilor şi luptei pentru putere.

- Care ar trebui să fie direcţiile de dezvoltare pentru Oradea?

- Din punctul meu de vedere, Oradea trebuie să continue pe trei direcţii prioritare. Prima vizează dezvoltarea mediului şi infrastructurii de afaceri, crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de investitori. A doua direcţie e dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice, mai ales de termoficare şi alimentare cu apă-canalizare, pentru că Oradea nu va mai avea în grabă o altă oportunitate să îşi reînoiască infrastructura de utilităţi, acum se scrie istoria din această perspectivă. A treia direcţie vizează susţinerea serviciilor de educaţie şi sănătate. Universitatea trebuie să devină un motor pentru economia locală. Să ne uităm la Cluj: fără universităţi şi spitale ar fi un oraş pustiu.

Relaţia cu Bolojan, foarte bună

- Cum apreciaţi capacitatea Oradiei, comparativ cu alte oraşe din ţară, de a atrage fonduri UE? Ce credeţi că se va întâmpla în actualul exerciţiu financiar european?

- Oradea a dovedit că este un foarte bun "profitor de fonduri europene". Are o echipă foarte bună, care trebuie susţinută şi întărită, eu sunt mândru că am făcut parte din ea. Multe oraşe şi-ar dori să aibă astfel de echipe, care să aducă banii pe masă. Actualul exerciţiu financiar? Va fi aproape finalul oportunităţii de dezvoltare a Oradiei, pentru că UE migrează spre alte instrumente financiare. S-ar putea să fie ultimul nostru tren. Haideţi să profităm de el!

- Ce intenţionaţi să faceţi în continuare? Veţi reveni la Primărie sau la ADR Nord-Vest, de la a cărei conducere v-aţi autosuspendat?

- Mă atrage cel mai mult poziţia de director general al ADRNV, dar nu neg nici posibilitatea de a reveni în Primăria orădeană, nu ştiu în ce calitate. La ADRNV, prioritatea nr. 1 este de a urni evaluarea proiectelor şi încheierea contractelor de finanţare. Mi-ar părea foarte rău să pierdem bani europeni la nivel de regiune, e ca şi cum i-am pierde din propriile buzunare.

- Cum a rămas relaţia cu primarul Ilie Bolojan?

- Foarte bună.