Interviu cu primarul Florin Birta: „Am reușit să-i facem pe orădeni să fie mândri că trăiesc în Oradea”

A preluat funcția de la Ilie Bolojan și a avut aproape patru ani pentru a le arăta orădenilor că știe să ducă orașul în direcția bună.

La finalul mandatului, primarul Oradiei, Florin Birta (40 ani), vorbește despre principalele realizări dintr-o perioadă marcată de provocări și termene limită, despre proiectele care au schimbat sau vor schimba fața orașului, despre ce face Primăria pentru a îmbunătăți nivelul de trai al locuitorilor. Totodată, explică ce îl determină să-și dorească un al doilea mandat la cârma urbei, vorbește despre surprizele de pe lista PNL Oradea, dar și despre posibile alianțe post-electorale...

„Orașul este viu și dinamic”

- Încheiați un prim mandat la cârma Oradiei. Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale dvs. în acest răstimp?

- Cea mai mare realizare - pe lângă proiecte de infrastructură rutieră, reabilitare a spitalelor, investiții în școli, grădinițe, creșe, atragerea de investitori de top - este că am reușit să-i facem pe orădeni să fie mândri că trăiesc în Oradea. Este foarte important pentru mine și pentru oamenii din Primărie că orădenii beneficiază de servicii de sănătate, de infrastructură, că orașul este viu și dinamic. Asta nu o spunem doar noi, ci și toți cei care vizitează Oradea sau aleg să se mute aici.

- Dacă ar fi să enumerați câteva proiecte...

- Am reușit să realizăm pasajele din Centrul Civic într-un timp record, s-au construit locuri de parcare, am reușit să obținem finanțarea pentru un spital modern de Boli Infecțioase - în septembrie vor începe lucrările. În parteneriat cu Guvernul României, s-a finalizat o nouă creșă și nu vom mai avea probleme cu locurile pentru copii, 10 hectare de zone degradate au fost transformate în spații verzi ș.am.d.

- La extrema cealaltă: ce v-ați propus și nu v-a ieșit sau ați fi vrut să faceți mai bine?

- În unele cazuri, mi-aș fi dorit mai multă grijă în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor. De exemplu, ca să dăm drumul circulației, în prima fază nu au fost prinse așa cum trebuie toate balustradele pasajelor din Centrul Civic. Graba de a finaliza proiectele până la finalul anului 2023, când s-a încheiat o perioadă de finanțare europeană, ne-a obligat să facem unele lucruri pe „repede-înainte”. Pe viitor vom fi mai atenți la detalii. La viitorul stadion și la modernizarea Pieței Cetate ne-am lovit de procese, dar vom implementa aceste proiecte în mandatul viitor.

- Realizarea pasajelor din Centrul Civic, proiect „moștenit” de la predecesorul dvs., Ilie Bolojan, a fost cel mai amplu proiect din mandatul 2020-2024. Cât de sigur ați fost că atrageți toți banii europeni?

- Lucrările aveau termen iunie 2024, dar ca să decontăm din bani europeni toată suma eligibilă, trebuia să le finalizăm până în decembrie 2023. Au existat momente în care am fost nesiguri că vom reuși acest lucru, dar până la urmă am atras toată finanțarea europeană. Am avut noroc de vreme foarte bună în noiembrie și decembrie, că s-au implicat colegii mei din Primărie, dar și că am avut un constructor foarte bun, care a lucrat și noaptea. Eu cred că acele pasaje funcționează foarte bine, își dovedesc utilitatea, iar în zona Piața Mare - Centrul Civic nu mai sunt conflicte de trafic.

- De altfel, 2023 a fost ultimul an pentru cheltuirea banilor dintr-un ciclu de finanțare europeană. A primit Oradea corecții financiare? A rămas cu bani nedecontați?

- N-am primit nicio corecție financiară. A fost un efort mare să se execute lucrările, ca să le putem plăti până pe 31 decembrie 2023. A trebuit să luăm credite de 300 milioane de lei ca să putem face toate plățile, iar acum decontarea lor din bani europeni este în curs, nu sunt probleme. Au fost două proiecte nefinalizate - reabilitarea fostului spital Municipal și etapa III de termoficare - care au fost fazate pe ciclul următor de finanțare europeană, deci nu s-au pierdut.

50 de străzi pe an

- Amenajarea piațetei din Independenței este cel mai vechi șantier din Oradea. Când se vor încheia lucrările? Ce le spuneți orădenilor care zic că piațeta nu seamănă cu proiectul selectat?

- Proiectul ăsta parcă a avut un blestem. Construcția parcării subterane a fost amânată, a fost o lucrare complicată, sub nivelul Crișului, iar apoi la piațetă s-a făcut concurs internațional, cu juriu de specialitate, care a ales acel proiect „cu țepi”, care nu le-a plăcut orădenilor. Prima decizie a fost să reziliem acel contract și am supus votului orădenilor celelalte proiecte finaliste. A ieșit acest proiect pe primul loc. Piațeta va avea arbori, în niște alveole, și înspre Sinagogă, dar și în zona statuii lui Mihai Eminescu. Cred că această piațetă va fi frumoasă. Acum se vede doar beton și piatră, dar la final va fi ca în randare.

- Ce planuri aveți pentru a rezolva criza locurilor de parcare, îndeosebi în cartierele aglomerate, cum sunt Rogerius și Nufărul?

- Am construit anual între 1.500 și 2.000 de locuri noi de parcare în cartiere. Am demolat 100 de garaje în zona Ștefan cel Mare, unde vom face peste 200 de locuri. Continuăm amenajarea la sol unde găsim spațiu, care este totuși limitat, căci atunci când s-au construit blocurile erau puține mașini, iar acum sunt înmatriculate peste 110.000 în Oradea. În Nufărul vom amenaja din fonduri europene o parcare subterană cu 1.000 de locuri, o parcare supraterană la fosta piață Nufărul, iar după desființarea unor puncte termice în cadrul proiectului Nufărul Geotermal, acele hardughii vor fi demolate și înlocuite cu locuri de parcare. În Rogerius, identificăm curți de blocuri care permit amenajarea unor suprastructuri din metal care ar duce la dublarea locurilor de parcare.

- Orașul are peste 200 de străzi neasfaltate. În cât timp vă propuneți să fie modernizate?

- Multă lume spune: „Voi faceți pasaje, dar nu asfaltați străzi”. Oamenii trebuie să înțeleagă că fondurile europene se dau pentru anumite tipuri de investiții, pe care era păcat să le ratăm. Nimeni nu-ți dă bani europeni să asfaltezi o stradă, așadar finanțarea vine de la bugetul local. Totuși, anul trecut în Oradea au fost asfaltate peste 70 de străzi. Dacă menținem un ritm de 50 de străzi pe an, în mandatul următor toate ar putea fi asfaltate. Deseori, proiectele cuprind și realizarea rețelelor de utilități, deci e vorba de investiții mari.

- Anul acesta se anunță o nouă lucrare mare de infrastructură: pasajul din intersecția Tudor Vladimirescu - Decebal. Când vor începe lucrările și ce veți face pentru a reduce deranjul în trafic?

- Suntem la final cu procedura de achiziție și sperăm că nu vor fi contestații. Lucrările ar putea începe în iunie, deci în vacanța de vară, când traficul nu e încărcat. Cu Poliția Rutieră vom căuta cele mai bune soluții de deviere a traficului și vom avea niște discuții cu constructorul pentru ca în septembrie să repornim circulația tramvaielor și, poate, și a autoturismelor pe o bandă, iar lucrările să continue în subteran, sunt anumite soluții tehnice pentru asta. Cine spune că o astfel de lucrare se poate realiza fără vreun deranj minte.

„Zborurile noi își vor demonstra utilitatea”

- Orașul va subvenționa, alături de Consiliul Județean, cursele HiSky spre Oradea, Londra și alte trei destinații de vacanță. Sunteți convins că au fost stabilite cele mai bune destinații?

- Toate aceste curse au fost stabilite în urma unor analize. Legătura cu Capitala este foarte importantă, iar Londra, în trecut, a fost cursa cu cea mai mare încărcare. Vom avea și legătura cu Varșovia, cu Polish Airlines, realizată la inițiativa Consiliului Județean. Cursele au fost alese atât pentru turism, cât și pentru business, iar pentru ele era nevoie și de o infrastructură aeroportuară modernă. Cred că, odată pornite, zborurile își vor demonstra utilitatea.

- Când ar putea începe lucrările la mult discutatul stadion? Ați ales o nouă casă pentru Grădina Zoologică? Ce se va întâmpla cu stadionul Iuliu Bodola?

- Am aprobat achiziția ultimului imobil care mai crea un impediment pentru construirea stadionului: sala Coloseum și terenul din jur. După ce va fi finalizată tranzacția, vom trimite documentațiile către Compania Națională de Investiții și sperăm că prin iunie-iulie să avem Hotărârea de Guvern pentru aprobarea investiției. Atunci, vom demara procedurile pentru mutarea Grădinii Zoologice. Cred că cea mai bună soluție ar fi pădurea din Băile Felix, o zonă turistică, de care Oradea va fi foarte bine conectată, însă dacă varianta nu va fi acceptată (n.r. - de autoritățile din Sânmartin), vom muta Zoo în pădurea din capătul străzii Gheorghe Doja. După ce va fi gata noul stadion, cel vechi și degradat va fi demolat și zona transformată în parc. Vor fi patru hectare noi de spațiu verde.

- Una dintre temerile orădenilor este legată de prețul gigacaloriei. Cât vor mai crește facturile de termoficare, în condițiile în care orașul a investit zeci de milioane de euro în reabilitarea sistemului?

- Faptul că am investit zeci de milioane de euro în reabilitarea sistemului se vede în prețul gigacaloriei, care are cel mai mic cost de producție din țară. Într-adevăr, și subvenția cea mai mică din țară. Orice subvenție este tot din banii orădenilor, căci nu aduce primarul Birta sau vreun alt candidat la Primăria Oradea bani din altă parte... Trebuie să ne gândim că, în viitor, politica Uniunii Europene va fi implementată și în România și nu se vor mai putea acorda aceste subvenții deloc. Nu știu ce vor face alte orașe, dar cred că noi vom reuși acea tranziție, grație investițiilor în sistem. În 2008, pierderile pe rețea erau de aproximativ 50%, iar acum s-au redus la 20% și continuăm să investim, căutând în paralel și soluții de folosire a apei geotermale. Toate acestea duc măcar la menținerea unui cost suportabil de către populație - și acum, și când subvențiile nu vor mai putea fi acordate.

- Primăria a lansat campania de bugetare participativă pentru anul 2024, dar orădenii au fost dezinteresați de ediția precedentă. Ce veți schimba?

- Bugetarea participativă este o normalitate, trebuie să îi implici pe cetățeni în luarea deciziilor privind orașul lor. Inițial, s-au votat proiecte complexe, pentru care este nevoie de studii, avize, cum ar fi parcarea de la Spitalul Județean. Oamenii vor să vadă că propunerile lor se fac rapid. Între timp, am redus valorile proiectelor care pot fi propuse la 100.000 lei. Acum au văzut că unele, cum ar fi picturile murale de pe Vladimirescu și de lângă Parcul Brătianu, s-au făcut. Cred că va fi interes mai mare pentru această campanie de bugetare participativă.

„Oradea se depășește de la an la an”

- Ce faceți pentru a continua să atrageți noi investitori în Oradea, ca Nokian Tyres ori Stihl? Dar pentru a sprijini afacerile locale?

- Am dezvoltat parcuri industriale în Oradea pentru a atrage investitori, iar în acest mandat i-am adus pe cei mai mari, Nokian Tyres și Stihl. Colegii noștri de la Agenția de Dezvoltare Locală Oradea își fac datoria. În parcurile industriale nu sunt doar firme străine, ci și investitori locali, care au aceleași facilități. Oradea are printre cele mai mici cote de impozitare pentru persoane juridice din țară. Suntem mereu în discuții și negocieri, și mereu suntem întrebați de Aeroport și Universitate. Investitorii vor să aibă oameni pregătiți cu care să lucreze. Terminalul cargo și Terminalul intermodal sunt plusuri pentru Oradea, la fel și legătura directă cu autostrăzile europene și viitorul Liceu Tehnologic Dual.

- Imaginea Oradiei este tot mai bună, dar nu puțini se plâng, totuși, de salarii și nivelul de trai...

- Cred că din ce în ce mai mulți orădeni au un nivel de trai tot mai ridicat. Acest lucru se vede în oraș, în malluri, pe stradă. Într-adevăr, după Revoluție, Oradea a rămas în urmă cu nivelul salariilor, dar prin toate investițiile atrase și crearea a peste 20.000 de locuri de muncă în ultimii 10 ani, nivelul de trai este în continuă creștere. Urcăm anual și în clasamentul salariilor, care cresc natural, prin competiția între firme. Nivelul de trai se vede, însă, și în faptul că avem un spital modern, zone pietonale, spații verzi, că orașul poate fi străbătut în 20 de minute, nu într-o oră, în sistemul de educație (dotăm toate clasele cu table inteligente și alte sisteme), în curățenia din oraș, în siguranța cetățenilor... Cred că Oradea se depășește de la an la an.

- Ce alte priorități aveți pentru un viitor mandat?

- Am aprobat joia trecută proiecte europene de 100 milioane euro, pe mobilitate urbană și spații verzi, pe care le depunem la începutul lunii mai. Printre ele se numără realizarea Pieței Concordiei și a hub-ului intermodal de la Gara Mare, cu mutarea traficului rutier în subteran. Avem reabilitarea parcurilor din Oradea, plantarea unei păduri urbane pe malul Crișului Repede, viitorul Spital de Boli Infecțioase, construirea unei noi școli în Nufărul etc. Sunt proiecte foarte mari în toate domeniile.

„Vorbesc despre ce am făcut”

- Sunteți mulțumit de eficiența celor doi viceprimari, Marcel Dragoș și Antonia Nica? Îi veți propune, din nou, dacă veți păstra majoritatea în Consiliu?

- Am reușit să ne ducem la bun sfârșit proiectele de care ne-am ocupat. Dacă au fost anumite proiecte cu sincope, nu a fost vina unui viceprimar, ci a fost o vină colectivă, a noastră. Așadar, în general, sunt mulțumit de activitatea viceprimarilor. În mandatul viitor, oricare dintre consilieri ar putea, teoretic, să ocupe aceste funcții. Viceprimarii actuali se află pe lista PNL pentru Consiliul Local Oradea.

- În ce măsură ați înnoit lista de candidați a PNL Oradea la Consiliul Local?

- PNL Oradea își menține politica de a aduce oameni noi pe lista pentru Consiliul Local. Îl avem pe doctorul chirurg oncolog Dănuț Dejeu, un nume în lumea medicală, căruia îi mulțumesc că s-a alăturat echipei noastre. Din mediul de afaceri a acceptat să vină pe lista PNL domnul Mihai Torjoc, proprietarul lanțului de restaurante Due Fratelli, iar din mediul cultural doamna Carmen Rus, directoarea Filarmonicii din Oradea, a cărei nouă abordare la conducerea instituției este vizibilă și apreciată.

- Pe cine vedeți drept principal contracandidat la funcția de primar? Cu cine veți face majoritate în Consiliu dacă PNL Oradea nu va repeta performanța din 2020, când a câștigat două treimi?

- N-am vorbit niciodată despre contracandidații mei. Îmi place să vorbesc despre ceea ce am făcut. Pe 9 iunie, orădenii vor decide dacă vom continua împreună sau dacă vor alege altceva pentru Oradea și județul Bihor. Eu cred că oamenii vor ca proiectele să continue. Sunt sătui de demagogi, de promisiuni nerealizate. Oamenii nu vor politică, oamenii vor administrație și vor să le crească de la an la an calitatea vieții. Cât despre alianțe, dacă nu vom obține scorul din 2020, vom discuta după ce vom vedea cine intră în Consiliul Local. Depinde și de cât de corectă va fi campania electorală. Nu poți să te înjuri o lună de zile, iar apoi să te iubești...

- În ce fel v-a schimbat funcția? Și ce vă determină, până la urmă, să vă doriți un nou mandat în funcția de primar?

- Nu m-a schimbat funcția. Este bine să rămâi cu picioarele pe pământ, funcțiile sunt trecătoare. Candidez fiindcă am văzut că orădenii apreciază ceea ce s-a făcut în Oradea încă din 2008, de când Ilie Bolojan a ajuns primar, și până în prezent. Mă determină faptul că, atunci când mă duc la întâlnirile din cartiere, orădenii mă îndeamnă să continui. Candidez și pentru continuarea parteneriatului cu Consiliul Județean Bihor, care a generat multe proiecte importante. Acest mandat n-a fost ușor - am trecut prin pandemie, printr-un război care a dus la o criză a prețurilor în construcții -, dar m-a făcut mai înțelept și mai harnic. Sunt mândru că orădenii m-au ales să fiu primarul lor și le mulțumesc pentru asta.

(advertorial)