Interviu cu primarul Ilie Bolojan: "Oradea nu poate fi condusă prin telefon!"

Împărţit între gestionarea oraşului şi relansarea PNL, primarul Ilie Bolojan îşi trăieşte săptămâna între Oradea şi Bucureşti. Ca să ţină pasul, îşi împarte sarcinile pe domenii şi îşi face fişe în care notează tot. Aşa ştie tot timpul ce şi cu cine a vorbit, la Primărie sau la PNL.

"Dacă intri în biroul unui şef şi are tot timpul televizorul pornit sau dacă vorbeşti cu el şi vezi că nu îşi notează nimic poţi şti că e interesat doar de imagine şi vei rămâne cu problema nerezolvată. Dacă nu pentru altceva, măcar pentru că a uitat", spune primarul. Iar Bolojan nu uită şi nu iartă...

2015, cel mai greu an

- Oradea are reputaţia de a fi atras cele mai multe fonduri europene, dar şi a oraşului cu cea mai mare rată a absorbţiei efective. Care a fost secretul?

- Nu există un secret. Am avut o echipă bună care a scris proiectele, condusă de Marcel Boloş, am dorit să atragem fonduri europene fără să ne punem problema că vom avea mult de lucru şi ne-am asumat răspunderi, uneori la limită, pentru ca proiectele să fie finalizate. Un merit deosebit îi revine viceprimarului Mircea Mălan, care s-a ocupat direct de aceste proiecte.

- Două referendumuri eşuate pentru unificarea Oradiei cu Sînmartinul, FC Bihor abandonat falimentului şi o iarnă începută ca în comunism, fără căldură şi apă caldă. Cum definiţi 2015?

- A fost cel mai greu an din mandatele mele. Am avut de lucru de 10 ori mai mult decât în alţi ani. A fost vorba de lucrări complexe, la care nu am avut expertiză, cum este CET-ul şi Aquapark-ul. Am avut întreruperi de apă caldă şi căldură, dar - dacă nu le aveam acum - riscam în iernile următoare avarii care nu mai puteau fi remediate.

"Gradul de absorbţie va fi de peste 95%"

- Privind în urmă, 2015 a fost şi anul şantierelor, un an în care, în ciuda deranjului, finalizarea marilor proiecte a fost amânată pentru 2016, din bugetul local. Care va fi gradul de absorbţie a fondurilor UE şi cât vor trebui să plătească orădenii anul viitor?

- Absorbţia va fi de peste 95%, iar unele întârzieri nu ne sunt imputabile. Spre exemplu, n-am putut finaliza drumul expres pentru că nu am primit un teren de la CFR. Anul viitor vom plăti diferenţele, care nu vor depăşi în total 2-3 milioane euro. Suma nu reprezintă o problemă pentru un buget cu venituri proprii de 55 milioane euro.

- Ce măsuri se puteau lua pentru evitarea situaţiei? De ce nu s-au luat? Va răspunde cineva?

- Am luat toate măsurile necesare. Ministerul Dezvoltării ne-a şi dat ca exemplu de oraş cu cea mai completă paletă de proiecte: infrastructură mare, spitale, spaţii verzi, aquapark, servicii şi altele. Diferenţele pe care le vom plăti nu pot fi imputate. Oamenii din Primărie nu ar trebui "să răspundă", ci să fie premiaţi pentru ceea ce au făcut!

"Un suflu nou"

- Consiliul Local a hotărât revenirea Administraţiei Imobiliare Oradea ca direcţie în Primărie. De ce?

- Structurile independente, unde procedurile devin mai lejere, riscă să scape de sub control. La AIO, nişte oameni au înstrăinat locuinţe încălcând procedurile legale. Prin încorporarea în Primărie se introduc proceduri stricte şi se reduce organigrama. În plus, de la 1 ianuarie 2016, tariful de parcare va avea TVA-ul încorporat, fără să majorăm tariful, ceea ce ne va permite să deducem TVA-ul plătit la investiţiile în parcările supraterane şi subterane.

- Cu ce a greşit directorul Cristian Beltechi pentru a fi mutat la Poliţia Locală?

- Mutarea domnului Beltechi este cu dublu sens. Pe de o parte Poliţia Locală avea nevoie de un suflu nou. Aceasta trebuie să se ocupe de autorizări şi disciplina în construcţii, menţinerea curăţeniei, îngrijirea terenurilor, depozitările ilegale de deşeuri, şi nu de ordine publică şi circulaţie, unde are atribuţiuni Poliţia naţională. Apoi, şi la AIO era nevoie de o abordare nouă. Primăria are în centrul oraşului spaţii cu chirii de tip social cărora trebuie să le renovăm faţadele. Trebuie să insistăm pe o abordare economică, iar domnul director Lucian Popa vine cu această abordare.

"Sistemele mari au probleme mari"

- Credeţi că se mai ia şpagă în Primărie şi instituţiile subordonate?

- În mod normal nu, dar întotdeauna în sistemele mari pot fi probleme. Primăria are în subordine circa 5.000 de oameni, cu tot cu spitalele. E greu să spun că totul este perfect, dar fiecare director are obligaţia să gândească mecanisme care să limiteze aceste fenomene.

- Care e motivul pentru care, în ciuda reducerii pentru a doua oară a costurilor cu cărbunele şi eliminării spărturilor de pe reţele, populaţia va plăti pentru termoficare un preţ neschimbat?

- Sistemul de termoficare funcţiona cu mari pierderi, pe care practic noi le subvenţionam cu toţii. Acum reducem pierderile, dar şi subvenţiile. Totodată, prin decizii ale autorităţii de reglementare, a scăzut preţul la care noi vindem energia electrică produsă de Electrocentrale şi, în consecinţă, ne-au scăzut veniturile. Până se stabilizează noul sistem de termoficare, trebuie să fim prudenţi, fără să intrăm în aventuri de tip electoral.

- Ce s-a ales din parteneriatul Primăriei cu RCS&RDS, menit să asigure orădenilor preţuri şi servicii mai ieftine decât cele ale Electrica?

- Nu mare lucru. Hotărârea de Consiliu Local este suspendată. Electrica a contestat-o în contencios, iar ANRE e în proces cu RCS&RDS. Problema este că, fără să investim, noi am fi beneficiat de facturi mai ieftine cu circa 20%, ceea ce ar fi însemnat economii de un milion de euro.

"Onoarea unui primar e dată de rezultate"

- Aţi făcut o prioritate din atragerea de investitori. Parcul Eurobusiness I din Şoseaua Borşului e ocupat aproape total de companii. De ce nu simt orădenii în buzunare relansarea economică a oraşului?

- Cred că orădenii simt deja relansarea economică. 70% din cele 4.000 de locuri de muncă din Parcul Industrial sunt ocupate de orădeni. Apoi, datorită presiunii concurenţiale, firmele au trebuit să-şi plătească mai bine meseriaşii, ca dovadă impozitul pe venit global (IVG) a crescut anul acesta cu 16% în euro. Este una dintre cele mai mari creşteri din istoria oraşului.

- Cum vedeţi campania de strângere de semnături iniţiată de omul de afaceri Ioan Popa Baciu pentru a vă desemna cetăţean de onoare al oraşului? Veţi accepta?

- Nu. Ar fi absurd ca un primar în viaţă să fie făcut cetăţean de onoare. Onoarea unui primar este dată de rezultate, nu de un titlu.

"Voi renunţa la unele poziţii"

- Sunteţi primar, preşedinte al asociaţiei Zona Metropolitană Oradea, preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor, iar mai nou secretar general al PNL. Când şi cum aveţi timp să le faceţi pe toate?

- Nu cred că poţi să faci multe lucruri bine deodată. Voi renunţa la unele poziţii. Unele sunt oricum contradictorii. E greu să lucrez bine cu primarii la Asociaţia Municipiilor şi, în paralel, să-mi antrenez candidaţii să-i doboare din funcţii. Cât despre program, încep munca pe la 7.30 şi continuu cât e nevoie.

- Sunteţi acasă de marţea până joia, după care vă dedicaţi muncii de partid. Poate fi condusă Oradea prin telefon? Dar PNL?

- Oradea nu poate fi condusă prin telefon, de aceea o mare parte din atribuţiile mele sunt delegate. Apoi, am acceptat această funcţie într-o situaţie de excepţie. Pe termen lung, nu cred că poţi să fii şi un bun secretar general la Bucureşti, şi un bun primar la Oradea.

"Sentimentul urgenţei, nu al veşniciei"

- Care credeţi că sunt motivele pentru care liberalii v-au votat ca secretar general al partidului? Ce anume se aşteaptă de la dvs?

- În Guvernul Tăriceanu am fost chemat ca secretar general deoarece ca prefect în Bihor am realizat proiecte importante legate de serviciile publice. Acum e la fel. Dacă Oradea nu ar fi avut proiecte care s-o facă remarcată, nu aş fi fost ofertat. De la mine se aşteaptă să fac în timp scurt tot posibilul pentru a avea un partid mai pregătit pentru alegerile locale.

- Una dintre sarcinile dvs. în noua calitate este să selectaţi cei mai buni candidaţi ai PNL. Ce calităţi vor trebui să aibă?

- Nu eu aleg candidaţii, ci organizaţiile locale. E adevărat că propunând preşedinţi de organizaţii, cum s-a întâmplat în Vrancea şi Prahova, influenţez candidaţii. Aceştia, însă, trebuie să fie oameni care ştiu ce vor să facă, care au un sentiment al urgenţei, nu al veşniciei.

- Cine consideraţi că ar trebui să fie candidaţii PNL la alegerile pentru Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor? Ce modificări veţi face în listele de candidaturi?

- Candidaţii vor fi desemnaţi de organizaţii până pe 1 februarie 2016. Va trebui să avem programe comune, pentru că Oradea nu poate avea priorităţi diferite de cele ale Bihorului. Ne propunem ca o treime din candidaţi să fie oameni noi. Fiecare trebuie să înscriem cei mai buni oameni pe care-i cunoaştem. Un partid mare trebuie să aibă resurse umane bune.

"Ataşat de Oradea..."

- Cum explicaţi diferenţa de viteză în atragerea de investiţii şi fonduri dintre municipalitate şi Consiliul Judeţean? Şi, concret, veţi pleda pentru ca domnul Cornel Popa să candideze pentru încă un mandat sau nu?

- Primăria are profil de execuţie, pe când Consiliul Judeţean are un profil politic. Profilurile executive au totdeauna rezultate mai bune. Noi avem o singură structură de fonduri europene, ei au mai multe şi, poate, cu oameni care nu sunt cei mai buni. Dacă domnul Popa va candida sau nu este o decizie care ţine de dânsul şi de organizaţia judeţeană. Vom afla asta în perioada următoare...

- Aţi prefera să candidaţi pentru încă un mandat sau să părăsiţi Primăria? Dacă ar fi să plecaţi, pe cine aţi vedea primar din 2016?

- Sunt ataşat de Oradea. Dacă acest oraş nu mi-ar fi oferit onoarea de a-i fi primar, nu aş fi fost pus în situaţia să mă remarce cineva. Prin urmare, prioritatea mea în plan administrativ este Oradea. Proiectele nefinalizate trebuie să fie gata la primăvară şi trebuie să le pregătim pe următoarele. Decizia legată de candidatură o veţi cunoaşte la finalul lunii ianuarie.

Lecţii pentru politruci

- Ce şanse credeţi că mai are PNL, dar şi celelalte partide, să se reabiliteze în ochii populaţiei?

- Politicienii au primit recent nişte lecţii pe care altfel poate nu le-ar fi acceptat. Inclusiv faptul că eu, nu întotdeauna un om comod pentru partid, am ajuns secretarul general al PNL, este tot un efect al situaţiei actuale. Ca partid, trebuie să recâştigăm credibilitatea şi autoritatea, două instrumente vitale pentru a fi eficient pe o funcţie publică.

- Vă pregătiţi pentru o carieră la nivel central? Există un post pe care l-aţi dori?

- În momentul de faţă nu, dar cine ştie ce rezervă viitorul? Uneori, când văd câtă indolenţă există, îmi doresc un post într-un minister sau în altul doar ca să pun ordine. Te doare sufletul când vezi că oamenii din primele linii nu fac ce trebuie pentru a aduce, spre exemplu, bani europeni în ţară.

"Anii electorali nu au fost niciodată buni"

- La ce ar trebui să se aştepte orădenii de la anul 2016? Care ar fi vestea bună şi care ar fi vestea rea?

- Cred că va fi anul în care trebuie să închidem etapa dezvoltării primare axate pe infrastructură şi să trecem la o nouă etapă. Nu depinde, însă, doar de noi. De exemplu, nu putem atinge un anumit nivel de dezvoltare fără să avem o universitate puternică. O altă prioritate este să devenim un oraş conectat, să aterizăm din Europa direct la Oradea. De asemenea, alegerile locale din 2016 ar putea fi una din ultimele ocazii să facem unirea cu Sînmartinul pentru a putea demara proiectul Oradiei turistice. Cred că vestea rea sunt cele două rânduri de alegeri. Anii electorali nu au fost niciodată buni. Se pierde timp, iar politicienii devin populişti.

- Ce mesaj le-aţi transmite orădenilor?

- Le doresc să aibă sănătate şi un an mai bun.