A durat, dar a meritat. După nouă luni de negocieri cu grupul american Emerson, Primăria a semnat joia trecută contractul de concesiune pentru o suprafaţă de 14 hectare de teren în Parcul Industrial Euro Business din Şoseaua Borşului.

Americanii se obligă să contruiască aici hale de producţie în valoare de 50 milioane de euro şi să aducă tehnologie în valoare de alte 100 milioane de euro, care să genereze în următorii cinci ani nu mai puţin de 1.500 locuri de muncă. "Aceasta este cea mai mare investiţie făcută în Oradea în ultimii 20 de ani", spune cu mândrie primarul Ilie Bolojan.

Un gigant pentru Oradea

Dacă ar fi să comparăm firmele cu nişte ţări, Emerson ar fi... SUA. Grupul american cu sediul central în statul Missouri deţine 64 de divizii care operează în 245 de locaţii din întreaga lume şi îşi desface produsele în peste 150 de ţări. Cifrele vorbesc de la sine. Cei peste 120.000 de angajaţi ai corporaţiei au produs anul trecut mărfuri pentru care Emerson a încasat fabuloasa sumă de 18,8 miliarde de euro. Cam cât produce o ţară mai mică!

Înfiinţată în 1890 de fraţii Charles şi Alexander Menson în asociere cu avocatul John Westley Emerson, compania s-a ocupat la început cu producţia de motoare electrice şi ventilatoare. În prezent, concernul este furnizor de servicii şi produse tehnologice industriale pentru domenii variate, începând de la controlul proceselor industriale, conversia de energie eoliană sau solară, centre de date, până la echipamente pentru industria petrolieră, tehnologia frigului şi altele. Grupul deţine peste 60 de mărci înregistrate în toate aceste domenii, precum Fisher, Rosemount, Coperland, Leroy Somer, Liebert sau Astec.

03 Ilie Bolojan_5.jpgReţeta Bolojan

Conducerea Primăriei orădene s-a purtat cu americanii ca şi cu oul roşu. Primele contacte au avut loc la începutul anului 2012 când Emerson, care mobilase parcul industrial Tetarom II din Cluj, pe care l-a închiriat în întregime, a cerut Euro Business Park Oradea informaţii despre locaţiile de aici. Probabil demersurile s-ar fi oprit aici dacă primarul Ilie Bolojan (foto) n-ar fi umblat după investitori ca peţitorii după mireasă.

Cele două părţi au discutat telefonic, au corespondat prin e-mail, dar pasul hotărâtor s-a făcut în primăvară, când edilul s-a dus peste americani acasă la ei, pe platforma industrială din Cluj. Cele 45 de minute în care Bolojan a prezentat conducerii Emerson România oferta Oradiei au fost decisive. Americanii au fost atât de măguliţi de interesul arătat încât au luat serios Oradea în calcul. "Bolojan a fost primul primar care i-a căutat la ei acasă. A fost în fabrică, a vorbit cu conducerea, a ieşit cu ei la masă... Această deschidere i-a impresionat", spun surse apropiate negocierilor.

Top secret

Un colos precum Emerson nu face, însă, investiţii pe baza unor "impresii". Cursa pentru atragerea investiţiei a fost strânsă. Conform bunelor practici corporatiste, americanii au negociat, în paralel, cu nu mai puţin de cinci primării din ţară, între care Braşov şi Iaşi, şi au căutat locaţii inclusiv în ţările vecine. La fel ca la descinderea unei armate, întâi au venit specialiştii în culegerea de date, care au raportat superiorilor avantajele şi dezavantajele locaţiei orădene, apoi au apărut reprezentanţii de nivel mediu şi abia într-un târziu discuţiile au "urcat" la vârful companiei.

Toate negocierile s-au purtat în secret, cu clauze de confidenţialitate stricte. Investitorul a ţinut să evite orice tensiuni sindicale pe platformele sale industriale, din partea angajaţilor care s-ar fi putut îngrijora de o posibilă relocare, sau ostilizarea partenerilor de negociere din celelalte oraşe. În plus, consorţiul s-a ferit să facă publice informaţii care să dea concurenţei posibilitatea de a previziona decizii strategice pe care urma să le ia în perioada următoare.

03 George Varmuza.jpgVin americanii!

Negocierile au intrat în linie dreaptă în iulie când, în plin sezon de concedii, la Oradea a aterizat în secret, cu o cursă charter, însuşi preşedintele Emerson pentru Europa de Est, George Varmuza (foto). Însoţit de reprezentanţi de top ai companiei, Varmuza a vizitat locaţia din Parcul Industrial, centrul oraşului şi campusul universitar.

Americanii i-au cerut primarului Ilie Bolojan o clădire de birouri în care să poată lucra până la construirea birourilor din parcul industrial. Aceasta va fi amenajată de companie, iar la finalul perioadei va fi returnată oraşului cu toate facilităţile. Bolojan le-a promis cantina Primăriei, care stătea oricum nefolosită, şi a şi reuşit să treacă decizia prin Consilul Local, chiar dacă UDMR-ul a găsit şi în acest fapt prilej de cârcoteală, opunându-se iniţial schimbării destinaţiei imobilului.

Înţelegerea

Conform înţelegerii cu Primăria, Emerson va fi scutită de impozit pe teren şi pe clădiri vreme de trei ani. În această perioadă, americanii vor plăti doar redevenţa de 0,32 euro pe metrul pătrat de teren şi taxa de administrare de 0,50 euro/metrul pătrat, reprezentând cheltuielile cu iluminatul, curăţenia şi altele. După finalizarea a 15% din investiţie, compania va putea cumpăra terenul la un preţ de 8 euro/metrul pătrat. Din suma totală de 1,1 milioane de euro se vor scădea redevenţele deja plătite.

03 Constantin Bungau.jpgÎn cazul vizitei la Oradea, Varmuza a pus bazele unei înţelegeri inclusiv cu Universitatea. Spre deosebire de firmele care lucrează în lohn, Emerson are nevoie de personal bine calificat. "Americanii au fost interesaţi îndeosebi de ingineri dar au spus că doresc să angajeze şi economişti şi jurişti. Voiau să afle numărul de absolvenţi anual şi modul în care studenţii pot ajunge să facă practică la locul de muncă. Le-am promis încheierea unui parteneriat. Rămâne de văzut în ce mod se va concretiza", spune rectorul Constantin Bungău (foto).

Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării. Emerson a luat legătura inclusiv cu colegiile tehnice pentru a-şi asigura baza de selecţie a viitorilor muncitori. Toţi calificaţi, fireşte!

Contra-cronometru

Dacă la Cluj Emerson produce generatoare pentru turbine eoliene şi sisteme de răcire, după toate probabilităţile la Oradea producţia se va concentra pe aparate 03 Calin Banciu 01.jpgelectrice de măsură şi control. Estimările sunt că primele produse finite vor ieşi pe poarta fabricii la sfârşitul anului viitor. "Am demarat deja lucrările de proiectare a clădirilor şi sperăm ca undeva în martie 2013 să începem construcţia efectivă", spune Călin Banciu (foto), directorul Emerson România. Întâi, compania va construi o hală şi o clădire de birouri, urmând ca spaţiile de producţie să se extindă ulterior cu încă trei module.

Până la finalizarea primelor două clădiri, compania se va îngriji de recrutarea şi instruirea angajaţilor. "În următoarele două săptămâni vom avea primul angajat la Emerson Oradea", spune Banciu. Firma şi-a propus să se dezvolte natural, de la un an la altul, aşa că investitorul nu îşi face griji că se va confrunta cu o criză de personal calificat. Pentru că va creşte odată cu oraşul...

"Odată ce Emerson va începe să producă la Oradea, vor apărea şi locurile de muncă. Mi-aş dori ca tinerii orădenii care fac acum facultatea în Cluj sau Bucureşti să se întoarcă acasă"
Ilie Bolojan

"RENTIERI"
44.800
de euro va încasa oraşul anual din redevenţa aferentă terenului închiriat de Emerson

(RE)INDUSTRIALIZARE
Se umple Parcul Industrial!

Din cele 121 de hectare de teren, la patru ani de la înfiinţarea Parcului Industrial Euro Business din Şoseaua Borşului au mai rămas libere doar 37 de hectare. "Încă un investitor mare şi câteva firme mai mici, şi putem spune că Parcul Industrial a fost mobilat", spune primarul Ilie Bolojan.

Cu o investiţie de 50 milioane de euro numai în construcţii, Emerson este de departe cea mai tare companie din parc. Aceasta este urmată de Shinheung şi Plexus, cu investiţii de câte 30 milioane de euro, şi de Faist Mekatronic, cu 16 milioane de euro.

În paralel, municipalitatea a licitat deja 60% din Parcul Industrial II (din incinta fostului tancodrom), cu o suprafaţă de 23 hectare de teren, destinat îndeosebi firmelor orădene, şi caută un investitor mare pentru cele 14 hectare din Parcul Industrial III (în spatele CET I). Cel de-al patrulea parc industrial al oraşului este gândit ca un centru logistic şi va fi construit pe amplasamentul fostului CET II din Nufărul.