Preşedintele României a afirmat marţi că "nu îşi doreşte nimeni o restauraţie a vechii Securităţi". Şeful statului a răspuns astfel unei întrebări legate de draftul proiectului de lege publicat de G4Media care ar da puteri mari Serviciului Român de Informaţii, obligând cetăţenii, firmele şi instituţiile să sprijine ofiţerii de informaţii şi să nu spună nimănui cum anume.
Aflat într-o vizită la o şcoală din Buzău, Iohannis a ţinut o scurtă conferinţă de presă, în cadrul căreia a fost întrebat de un jurnalist Euronews România cum comentează prevederile primei forme a proiectului de lege care ar reglementa funcţionarea SRI.
"Noi avem anumite legi în domeniul securităţii naţionale care au fost făcute la începutul anilor 90, când democraţia a fost nouă, s-a încercat să se construiască instituţii moderne, europene, care respectă drepturile cetăţeanului, însă în timp ştim că lucrururile trebuie adaptate contextului. Pentru acesta, a fost întocmit câre un proiect pentru fiecare dintre aceste legi. Acum ne aflăm în faza primului draft. Acesta nu este destinat publicului larg, este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament", a spus Iohannis.
Preşedintele a dezvăluit că se ştie cine este responsabil pentru scurgerea de informaţii către presă şi că acest gest a fost o eroare. "Cineva, şi ştim cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră, oamenii sunt îngrijoraţi, cu toate că avem doar un prim draft", a spus Klaus Iohannis.
El a adăugat că proiectele de legi ce vizează securitatea naţională se află în stadiu incipient şi că urmează să fie dezbătute şi modificate în guvern şi în CSAT, iar apoi vor fi trimise în Parlamentul României.
"Dacă anumite abordări din primul draft nu sunt bune, vor fi corectate. Nu îşi doreşte nimeni o restauraţie a vechii Securităţi sau o încălcare a drepturilor cetăţeneşti. Sunt speculaţii pur şi simplu eroante. Eronată este şi scurgerea acestor prime forme către media şi, în final, am trecut de această fază. Personal mă voi îngriji ca acolo unde draftul nu a avut o formă corespunzătoare timpurilor noastre să fie corectat. Aceste îngrijorări la acest moment, după părerea mea, nu sunt necesare", a răspuns şeful statului.
Întrebat dacă mandatul şefilor de servicii ar trebui să fie limitat, Iohannis a spus că "e o discuţie care se poartă şi în final, când vom avea proiectele care să fie prezentate publicului, aceste chestiuni vor fi scrise acolo. Nu vreau să mă pronunţ acum".
Amintim că mai multe prevederi dintr-un draft ce vizează funcţionarea SRI au stârnit îngrijorare în România. G4Media.ro a publicat fragmente care arătau, printre altele că "autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit legii" şi că "persoana solicitată este obligată să păstreze secretul asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii".
De asemenea, acelaşi draft precizează că procurorii pot intra în sediile SRI care gestionează informaţii secrete de stat doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, adică a preşedintelui României, şi cu informarea prealabilă a directorului Serviciului. Mai mult, ofiţerii SRI ar putea fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi numai de procurori anume desemnaţi.
Din proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea SRI este eliminată, totodată, prevederea existentă că directorul SRI trebuie să prezinte rapoartele de activitate în faţa aleşilor "anual sau atunci când hotărăşte Parlamentul".
Pe de altă parte, proiectul prevede şi că Serviciul Român de Informaţii (SRI) va putea desfăşura operaţiuni în străinătate, cu consultarea Serviciului de Informaţii Externe, însă doar dacă acestea sunt "în strânsă conexiune cu activităţi specifice securităţii naţionale pe care le desfăşoară pe teritoriul României".
Mai multe ONG-uri au luat poziţie faţă de aceste posibile schimbări, arătând că întărirea puterilor SRI este periculoasă şi că se doreşte o "militarizare rapidă a statului".
Politologul Cristian Pîrvulescu şi-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea. "Cel mai grav lucru este că aceste proiecte de lege scot pur şi simplu serviciile de informaţii de sub controlul parlamentului, ceea ce este un revers democratic foarte dur. România începuse deja de ceva vreme să aibă tentaţii iliberale, se părea că după 2019 momentul fusese depăşit, dar uite că nu este aşa. Contextul geopolitic poate justifica o tendinţă de genul acesta, dar legea nu este făcută pentru acest context, ci pentru o situaţie normală", a spus profesorul, potrivit romania.europalibera.org.