Societatea Wild Boar Club SRL, controlată de magnatul Ion Ţiriac, nu vrea să renunţe la domeniul din Bihor şi a deschis un proces pentru a păstra folosinţa celor 1100 hectare de pădure din jurul domeniului de vânătoare de la Balc.

Acţiunea este îndreptată împotriva Statului Român (ca proprietar al terenului), dar şi faţă de Romsilva şi Direcţia Silvică Bihor, ca administratori ai pădurii.

Contractul între Wild Boar Club SRL şi Direcţia Silvică Bihor a fost încheiat în 2005, pentru cele 1100 hectare de fond forestier din complexul de vânătoare din Balc, unde Ţiriac organizează anual celebra partidă de vânătoare de mistreţi.

Contractul prevedea o valabilitate de 10 ani, după care, dacă locatarul, adică firma controlată de Ţiriac, nu solicita altfel, o clauză stipulată în act permitea prelungirea tacită a înţelegerii, pentru alţi 49 de ani.

Prevederea este considerată, însă, nelegală acum de reprezentanţii Direcţiei Silvice Bihor, care susţin că reglementările legale care au fost în vigoare la încheierea contractului s-au modificat între timp şi, ca atare, menţinerea înţelegerii în forma iniţială nu era posibilă.

"S-au modificat codul civil, codul silvic, codul penal. La vremea respectivă, era permisă închirierea fondului forestier pentru o perioadă de 49 de ani. Acum nu se mai poate decât pentru maxim 10 ani", a explicat joi motivul demersului, şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian Florescu.

Luna trecută, avocaţii lui Ţiriac au cerut Tribunalului Bucureşti obligarea Statului Român, prin Romsilva şi Direcţia Silvică Bihor, la respectarea acordului iniţial şi prelungirea contractului de închiriere pentru încă 49 de ani.

"Noi ne-am prezentat toate argumentele, arătând că nu este vorba de rea voinţă, ci de constrângeri ale noilor acte normative în vigoare. Rămâne la latitudinea instanţei de judecată să decidă, iar noi ne vom conforma", a mai spus Florescu.

Ion Ţiriac s-a înstăpânit pe complexul din Balc - fostul domeniu de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu - în 2002. Iniţial, întregul domeniu i-a fost concesionat printr-un controversat contract semnat la acea vreme cu oficialii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Sălaj. Ulterior, construcţiile au intrat definitiv în proprietatea sa, rămânând să achite taxe de concesiune doar pentru terenul de sub construcţii şi cele 1100 hectare de fond forestier.