Inspectorii antifraudă au cu ce se lăuda după raidurile făcute săptămâna trecută în Oradea şi Salonta, unde au amendat cu câte 10.000 lei şi au închis covrigării, plăcintării, mici magazine şi birturi. Oficial, pentru fraudarea bugetului prin neemiterea de bonuri fiscale. În realitate, "crima" a fost alta: asupra angajaţilor au găsit sume pe care, deşi derizorii, aceştia nu le-au putut justifica cu acte. Urmarea? Pentru ca "DNA-ul Fiscului" să raporteze că şi-a făcut datoria exemplar, zeci de oameni au rămas fără locuri de muncă!
BIHOREANUL vă prezintă încă o probă, dacă mai era nevoie, că inspectorii antifraudă chiar nu au mamă şi nu au tată, dar nici discernământ. O spun, plângând, victimele abuzurilor, unele silite să tragă obloanele peste micile afaceri, cu preţul sărăcirii unor întregi familii...
Atenţie specială
Inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Oradea, ce acoperă nord-vestul ţării (Cluj, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud), provocau un adevărat scandal între Crăciunul şi Revelionul anului trecut, când au descins în zeci de localuri din Oradea, Băile Felix şi 1 Mai, amendându-le drastic şi suspendându-le activitatea pe trei luni, după controale pe care proprietarii le-au considerat cu totul abuzive. Motivul? Încă înainte să înceapă verificările, le-au ameninţat angajaţii cu dosare penale, i-au percheziţionat corporal de faţă cu clienţii, căutând bani încasaţi în plus faţă de sumele evidenţiate în casele de marcat, le-au alungat muşteriii, interzicând până şi servirea acestora.
În ianuarie, când a relatat despre marea acţiune, BIHOREANUL a cerut informaţii pe această temă Direcţiei Generale. Lămuririle nu au venit nici până în prezent, dar în martie ANAF a comunicat redacţiei bilanţul DRAF Oradea pe 2014. Potrivit acestuia, inspectorii au făcut în regiune 4.070 controale, din care în Bihor 1.773 (43,56% din total), au dat amenzi şi confiscat bunuri de 20 milioane lei, din care în Bihor de 5,61 milioane lei (25,73%) şi au suspendat activitatea firmelor în 113 cazuri, din care în Bihor în 58 de situaţii (51,32%). Concluzia? Doar pentru că sediul DRAF se află la Oradea, bihorenii au fost cei mai controlaţi şi sancţionaţi, chiar dacă, de pildă, Clujul are de două ori mai multe firme.
Razie în Nufărul
"Slăbiciunea" pentru firmele bihorene şi mai ales duritatea sancţiunilor au fost confirmate încă o dată săptămâna trecută. Marţi, 24 martie, 20 de maşini inscripţionate "ANAF - Antifraudă", dotate cu sirene şi girofaruri, au descins în cartierul Nufărul, inspectorii luând la rând toate firmele de pe strada cu acelaşi nume. Pentru administratorii şi angajaţii acestora rezultatele au fost catastrofale: opt unităţi, adică tot a patra sau a cincea, au fost închise, începând cu magazinul de metalo-chimice situat vizavi de Trei G, continuând cu covrigăria Ştef şi patiseria Ionali, până la magazinul de confecţii Visul Imaginaţiei şi restaurantul Cristalin, peste drum de showroom-ul Proges.
"În fiecare locaţie au intrat câte doi inspectori, au oprit activitatea, au cerut X-ul (n.r. – evidenţa încasărilor trecută în casa de marcat), au numărat banii, iar unde au găsit diferenţe au dat amenzi de câte 10.000 lei şi au suspendat activitatea pe o lună", spune unul din patronii verificaţi. De altfel, pe uşile unităţilor închise inspectorii au aplicat sigilii şi afişe cu anunţul: "Activitate suspendată de Antifraudă - ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale".
Controlată la chiloţi
Un neavizat ar putea crede că, în sfârşit, Fiscul stârpeşte evaziunea, care lasă bugetul statului fără bani de drumuri, şcoli, spitale. Buna credinţă e însă apanajul naivilor, nu şi caracteristica acţiunilor DRAF, a constatat BIHOREANUL după discuţiile cu administratori ai firmelor închise. Pe de o parte fiindcă în realitate inspectorii nu au surprins pe nimeni în flagrant delict, nu au asistat la nicio scenă în care un client să cumpere ceva şi să nu i se dea bon fiscal, iar pe de alta pentru că au sancţionat aberant nereguli minore, care puteau fi imputate cel mult angajaţilor, nu firmelor.
"La mine au ajuns trei inspectori pe la 2 după-amiaza", povesteşte Vasile Birta, proprietarul restaurantului Cristalin, unde majoritatea clienţilor vin pentru "meniul zilei". "N-au urmărit dacă eliberăm sau nu bonuri, ci au cerut din start să punem toţi banii pe masă. O inspectoare a controlat chelneriţele şi în chiloţi, iar la una a găsit 5 lei şi 80 de bani. Fata a recunoscut că i-a primit ciubuc de la clienţi, dar inspectorii au zis că nu are voie, că-s bani nefiscalizaţi".
Alte nereguli nu au găsit, aşa că în final l-au amendat pentru asta cu 10.000 lei şi i-au închis localul pentru o lună! "Lucrez ca prostul să plătesc salarii, taxe şi impozite, şi ei mă închid pentru nici 6 lei. I-am întrebat ce să fac cu cele şase angajate, să le trimit pe centură? Mi-au zis că asta-i situaţia. Deci cei de sus fură milioane de euro, iar pe ăştia mici ne închid pentru câţiva lei", a povestit bărbatul, pur şi simplu plângând.
Amendă pentru pomană
În aceeaşi zi, la aceeaşi oră, pe strada Republicii din Salonta opreau 11 maşini ale DRAF, ai căror ocupanţi au descins, tot câte doi, în localurile din centrul orăşelului. Unul dintre "obiective" a fost o plăcintărie ai cărei muşterii sunt mai ales navetiştii de pe sate ce-şi ameţesc foamea aşteptând autobuzul. Cifra de afaceri? 200 lei pe zi, din care proprietarului, scăzând chiria, dările şi utilităţile, îi rămân cam 70 lei.
"Casa de marcat arăta încasări de 61 lei, câţi bani erau şi în casă, dar într-un bol inspectorii au găsit 9 lei, în monede de 10 şi 50 de bani. Soţia le-a zis că-s pentru dat rest şi la cerşetori, dar ei au spus că-s evaziune. La sfârşit au scris în procesul verbal că «s-a găsit suma de 9 lei care nu poate fi justificată», ne-au amendat cu 10.000 lei şi ne-au închis pe o lună, pentru «nepredare a bonurilor fiscale». Dar asta au dedus-o ei, nu au demonstrat-o cu nimic, cu vreun client căruia să nu-i fi dat bon", povesteşte Augustin Sevan, a cărui soţie ţine plăcintăria.
"Recalcitrantul" şi mâncătorii de seminţe
Chemat de consoartă la faţa locului, omul s-a revoltat. Avea şi de ce, pentru că din salariul său de şofer şi din cei 2.000 lei pe care nevasta îi câştigă din plăcintărie trebuie să crească cinci copii. "În viaţa mea n-am luat un ac de la nimeni, dar statul îmi rupe picioarele, mă împuşcă în burtă şi mă lasă să mor în şanţ", zice Sevan.
"Le-am spus inspectorilor «Nu vă e ruşine? Îmi luaţi pâinea copiilor, mă închideţi pentru 9 lei şi ţara asta e furată în stil mare!». Au zis că-s recalcitrant şi au mai chemat încă patru colegi. Stăteau în faţa plăcintăriei şi râdeau scuipând seminţe", povesteşte bărbatul.
Umilit, a pus pe uşă, lângă afişul DRAF, răspunsul lui: "Stimaţi clienţi, vă rog să luaţi la cunoştinţă faptul că unitatea nu a fost suspendată pentru neemiterea de bon fiscal, cum au scris abuziv aceşti indivizi, ci pentru nejustificarea sumei de 9 lei". Acum vrea să dea DRAF în judecată cerând daune materiale de 6.000 lei, încasările pe o lună, plus daune morale de 500 lei pe zi.
Plevuşca da, rechinii ba
Micii afacerişti sunt revoltaţi nu doar de duritatea sancţiunilor, disproporţionată în raport cu neregulile, dar şi fiindcă dacă până acum le puteau contesta, aplicarea lor fiind automat suspendată, de la 1 martie, conform OUG 91/2014, închiderea temporară a activităţii este efectivă imediat după terminarea controlului. Şi totul nu pentru că ar fi fost prinşi că nu dau bonuri fiscale, ci pentru câţiva lei despre care inspectorii deduc că ar fi "bani negri", nefiscalizaţi. În plus, oamenii acuză că Antifrauda îi "rupe" doar pe ei, dar nu deranjează super şi hipermarketurile ori marii importatori. "Ne muşcă pe cei mici, că pentru rechini n-au dinţi", zice unul.
"După o perioadă în care statul a considerat că nu are instrumente eficiente pentru combaterea evaziunii, s-a căzut în altă extremă, sancţionând cu amenzi uriaşe orice neregulă, care poate nici nu avea scopul unei fraude, ci e rezultatul unor neglijenţe", consideră avocatul Bogdan Munteanu, care reprezintă mai mulţi întreprinzători în procese cu DRAF. Efectul, însă, e devastator şi pentru stat: oamenii fie îşi restrâng activitatea, fie îşi închid afacerile de tot.
Contactată de BIHOREANUL, conducerea DRAF a refuzat orice explicaţie privind acţiunile în forţă, acurateţea constatărilor şi asprimea sancţiunilor dictate de inspectori. Purtătorul de cuvânt al DGAF, Alexandru Cristea, afirmă însă că aceştia respectă legislaţia ad literam. "Legea se referă la orice sumă, inspectorii nu pot distinge între 1 leu sau 1 milion de lei găsit în plus. Înţeleg că oamenii sunt supăraţi, dar să nu fie pe alţii care aplică legea". Ca şi cum, şi cu banii luaţi, şi cu afacerile închise, cineva ar putea să se bucure...
REGULI DURE
Citiţi şi vă păziţi!
Modificată prin OUG 91/2014, legislaţia privind obligaţiile fiscale ale agenţilor economici prevede ca aceştia să utilizeze în permanenţă casele de marcat şi să emită bonuri fiscale. Sunt exceptate, însă, nu doar unele activităţi unde acest lucru nu e tehnic posibil (ca de pildă comerţul ocazional al producătorilor agricoli, vânzarea de ziare şi reviste, transportul urban de călători, vizitarea muzeelor, expoziţiilor, grădinilor zoologice şi botanice), ci şi activităţi pe care statul le-ar putea fiscaliza dacă ar vrea cu adevărat să crească veniturile la buget (cum ar fi vânzarea obiectelor de cult, de pildă).
Potrivit actului normativ, în toate celelalte cazuri, "neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale" se pedepseşte cu amendă între 10.000-15.000 lei şi suspendarea activităţii între una şi trei luni, "în funcţie de gravitatea faptelor", fără însă ca aceasta să fie definită. Ceea ce lasă, din nou, loc de interpretări şi abuzuri...