În 20 de ani am cerut numai de două ori demisia unor şefi de instituţii. Prima oară în campania pentru prezidenţiale din 2009, când Dorel Luca, şeful portocaliu al Inspectoratului Şcolar, a ameninţat şi şantajat un profesor care îndrăznise să dea note mici odraslelor unor colegi din PDL. "Dacă vrei să-ţi păstrezi pita, cere-le scuze, votează Băsescu şi spune-le şi celorlalţi în sat să-l voteze!", a poruncit ştabul. Luca a avut, însă, fie noroc, fie pile: profesorul înregistrase "conversaţia", şi totuşi procurorii i-au dat NUP.

A doua oară s-a întâmplat săptămâna trecută, când am dezvăluit abuzurile de la Centrul de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale, ai cărui educatori au fost acuzaţi că i-au bătut pe minori, că-i închideau noaptea în dormitoare, obligându-i să-şi facă nevoile în găleţi, şi îi pedepseau inclusiv oprindu-i să meargă la şcoală! Toate astea fără ca şeful DGASPC, PNL-istul Călin Puia, şi adjunctul său, UDMR-istul Szarka Arpad, să informeze conducerea Consiliului Judeţean, fără să sesizeze Parchetul şi fără să îndepărteze agresorii din Centru. Ba, mai rău, Puia l-a pus şef pe unul din cei acuzaţi că "educa" tinerii cu "pulanul" de cauciuc!

Chemat să explice de ce n-a procedat conform legii şi a tăcut până când totul a fost dat în vileag de un ONG din Bucureşti, Puia a promis lămuriri într-o conferinţă de presă. Pe care, însă, n-a mai ţinut-o, nădăjduind că scandalul se va stinge de la sine.

Confruntat cu o nouă criză după arestarea tânărului director de la Centrul pentru Tradiţii Populare, preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, care e şi şeful de partid al lui Puia, i-a cerut demisia. Am aflat din surse sigure că Puia a refuzat, obraznic, să se supună. Ba chiar a încercat să răstoarne concluziile raportului public prezentat de comisia înfiinţată de Popa, care confirmase neregulile.

Desigur, liderul liberal l-ar fi putut mazili pe Puia întâi de la partid, unde e secretarul general al organizaţiei judeţene, deci incompatibil cu funcţia publică. Deocamdată, Popa n-a făcut-o, ci doar a instituit, aşa cum şi pe el îl obligă legea, o comisie disciplinară care să-i ofere baza pentru a propune consilierilor judeţeni, la proxima şedinţă, schimbarea conducerii Direcţiei. Are toată îndreptăţirea, mai ales că, deşi se lamenta că n-a putut face angajări pe posturile vacante de educatori, directorul DGASPC a cerut anul acesta înfiinţarea unor posturi noi, dar de conducere, la Direcţie, nu de execuţie, la Centru.

Pentru binele preşedintelui CJ, dar mai ales a ideii de dreptate, sper că Popa nu se va răzgândi pentru a-l acoperi pe Puia. Altfel, nu numai că îi va fi complice, dar va ridica şi mingea la fileu opoziţiei din Consiliu. Şi abia aştept să-l aud şi eu măcar o dată pe PDL-istul Ionel Avrigeanu critic nu pentru nişte mărunţişuri de doi lei, cum e de obicei, ci pe o temă serioasă şi cât se poate de justificată.

Deci, domnule preşedinte, declanşaţi demiterea lui Puia! Şi, ah, să nu uit: şi a lui Szarka!