Inspecţia Judiciară i-a trimis în judecată disciplinară pe magistraţii de la Judecătoria Beiuş care au suspendat actele de executare pornite de ANAF pentru recuperarea celor 395 milioane de euro plătiți de Guvern firmelor fraţilor Micula. Judecătorii Emilia Maria Prahanca, Raluca Meda Szilagyi şi Nicolae Liposchi sunt acuzaţi de exercitarea funcției cu gravă neglijenţă.
Pârâţi de Fisc
Cei trei magistraţi au ajuns în atenţia Inspecţiei Judiciare ca urmare a unei sesizări depuse de Ministerul Finanţelor Publice după ce, aşa cum a relatat deja BIHOREANUL, judecătorii din Beiuș au blocat toate încercările statului de a recupera cei 395 milioane de euro virați în decembrie 2019 în conturile milionarilor şi în 8 dintre firmele acestora, în urma procesului câştigat de ei la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Washington.
Acţiunea ANAF a pornit în primăvara anului trecut, prin declanşarea unor acte de executare silită a proprietăţilor deţinute de aceștia. În replică, milionarii au deschis mai multe procese împotriva Fiscului, sub forma unor contestaţii la executarea silită ori a unor acţiuni pentru suspendarea provizorie a executării silite, procese care au fost, însă, suspendate. Cele care priveau suspendarea provizorie, până la judecarea proceselor de fond, iar pe acestea din urmă până când Curtea Europeană de Justiţie va decide dacă uriaşa sumă reprezintă sau nu un ajutor de stat acordat ilegal.
Mai mult, instanţa a dispus chiar suspendarea "oricăror alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii". La cererea ANAF de a lămuri termenul vag de "acte viitoare", judecătoarea Szilagyi Raluca a explicat, pe 1 martie anul acesta, că "prin expresia alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii se înţelege acte de executare silită". Pe româneşte, ca urmare a hotărârii judecătoreşti, până la un verdict definitiv al instanţelor europene, Fiscul nu-i mai poate executa silit pe fraţii Micula.
"Cu consecinţe grave"
Potrivit unei informări transmise de Biroul de presă al Inspecţiei Judiciare, la solicitarea BIHOREANULUI, judecătorii au ajuns în anchetă disciplinară pentru că, prin soluţiile pronunţate, au extins limitele suspendării dincolo de ceea ce legea prevede, permiţând ca o soluţie provizorie să se transforme într-una relativ definitivă.
În opinia inspectorilor judiciari, judecătorii Emilia Maria Prahanca, Nicolae Liposchi şi Raluca Meda Szilagyi "nu au dat dovadă de diligenţă şi nu au acționat în sensul respectării dispozițiilor legale care reglementează procedura judecăţii în cazul contestaţiilor la executare şi a suspendării executării silite".
"S-a apreciat că dispunerea măsurii suspendării facultative a judecării cauzei având ca obiect contestație la executare şi suspendare executare silită, precum şi dispunerea suspendării provizorii a executării silite, prin nesocotirea din culpă a normelor de drept procesual, cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiţie şi afectarea imaginii justiției ca serviciu public, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare constând în exercitarea funcției cu gravă neglijenţă", se precizează în comunicatul Inspecţiei Judiciare.
Acţiunea disciplinară pornită de Inspecţia Judiciară împotriva celor trei judecători din Beiuş a fost declanşată de 23 mai, în acest an, şi a fost înaintată deja Secţiei pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar procesul va începe în această toamnă.
BIHOREANUL a solicitat, joi, Biroului de presă al Judecătoriei Beiuş să transmită punctele de vedere ale celor trei magistraţi vizaţi de acţiunea disciplinară. Acestea vor fi publicate imediat ce vor fi transmise.
„Stop joc” de la Comisia Europeană
BIHOREANUL a prezentat, pe larg, modul în care milionarii Ioan şi Viorel Micula au reuşit, cu ajutorul Judecătoriei Beiuș, să blocheze toate încercările de executare silită pornite de ANAF atât împotriva lor, ca persoane fizice, cât şi a firmelor Multipack SRL, European Food SA, Starmill SRL, Scandic Distilleries SA, Transilvania General Import Export SRL, West Leasing SRL, Rieni Drinks SA şi European Drinks SA.
Procedura a fost pornită pentru recuperarea a 395 milioane euro plătiţi în 2019 de Guvernul Orban ca fiind despăgubirile la care Statul Român a fost obligat în urma celebrului proces intentat de fraţii Micula şi de firmele lor la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, pentru revocarea facilităţilor.
Comisia Europeană a decretat, însă, că despăgubirile drept ajutor de stat ilegal şi a cerut recuperarea întregii sume. Cazul se află, încă, în dezbaterea instanţelor europene, însă, între timp, începând din martie 2022, ANAF a încercat în mai multe rânduri să execute silit magnaţii şi cele 8 firme pentru recuperarea celor 395 milioane euro.
Ca atare, milionarii au contestat executarea silită la Judecătoria Beiuş, iar în procese au intervenit şi juriştii Comisiei Europene, în calitate de "amicus curiae" (prieten al instanţei - n.r.), termen aplicat unor persoane ori organizaţii care nu au interes în cauză, dar care pot oferi informaţii ori să-şi prezinte punctele de vedere cu privire la problemele ridicate şi dezbătute.
Transmisă pe 24 iunie anul trecut, scrisoarea a fost, însă, rătăcită de arhivarul instanţei, fiind găsită abia după două săptămâni, într-un dosar ce viza alt proces, cu alţi împricinaţi.
Pe bandă rulantă
Cert e că magnaţii au obţinut câştig de cauză în toate cele 6 acţiuni în care au solicitat suspendarea provizorie a actelor de executare silită dispuse de ANAF ori au contestat executarea. Judecătorii au oprit demersurile Fiscului, invocând că Decizia CE este un act administrativ, iar legalitatea ei nu a fost stabilită definitiv de instanţele comunitare, aşa că dacă acestea o vor anula, executarea silită începută de Statul Român va rămâne fără fundament, din simplul motiv că datoria va dispărea.
În aceste condiţii, potrivit uneia dintre soluţiile pronunţate, "instanţa apreciază oportun la acest moment suspendarea provizorie a executării silite pornită de intimate", căci ea "ar crea grave prejudicii, cu posibila intrare în faliment, indisponibilizarea unui număr mare de angajaţi, neplata furnizorilor, împrejurare ce ar putea avea consecinţe în plan social şi ar duce la imposibilitatea de a-şi mai desfăşura activitatea".