Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională a României și cu privire la noua lege care modifică vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiilor acestora.
Decizia de a cere „controlul constituționalității înainte de promulgare” a fost luată de cei 102 judecători ai Instanței Supreme, aceștia susținând că legea asumată de Guvernul Bolojan:
„- Discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- Încalcă brutal independența justiției;
- Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați;
- Încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO;
- Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;
- Utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept”.
Judecătorii ÎCCJ au mai susținut că Guvernul nu a demonstrat „caracterul de urgență” a proiectului.
„Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea”, se arată într-o informare a Înaltei Curți.
Mai mult, judecătorii susțin că „invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată”.
La câteva ore după această decizie, premierului Ilie Bolojan i s-a cerut o reacție.
„E decizia Înaltei Curți. Eu sper că acest proiect respectă prevederile constituționale. Dacă data trecută cu un vot de 5 la 4 s-a considerat că perioada de așteptare a avizului CSM nu a fost suficientă, acum am respectat și aspectul legat de avizare, chiar dacă avizul a fost negativ. Sper să se constate că măsurile propuse de Guvern nu doar sunt corecte din punct de vedere social, al echității, dar sunt și constituționale”, a spus, vineri, într-o conferință de presă prim-ministrul.
După ce proiectul precedent a fost respins la Curtea Constituțională a României din cauza unei chestiuni tehnice, și anume perioada de așteptare a unui aviz consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, Guvernul Bolojan și-a asumat pe 2 decembrie, în Parlamentul României, noua variantă a legii care crește vârsta necesară pensionării magistraților și scade cuantumul pensiilor primite de aceștia.
Dacă legea va intra în vigoare, va crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48–50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. De asemenea, va crește vechimea necesară în muncă, de la 25 de ani la 35 de ani, și va fi introdusă o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Față de primul proiect, respins de CCR, perioada de tranziție privind mărirea vârstei de pensionare crește de la 10 ani la 15 ani.
„Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48–50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează, în schimb, în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a spus premierul Ilie Bolojan, în Parlament, la asumarea răspunderii pe această lege.
Comunicatul ÎCCJ: