După ce proiectul precedent a fost respins la Curtea Constituțională a României din cauza unei chestiuni tehnice - perioada de așteptare a unui aviz consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii -, Guvernul Bolojan și-a asumat marți, în Parlamentul României, noua variantă a legii care crește vârsta necesară pensionării magistraților și scade cuantumul pensiilor primite de aceștia.
„De data aceasta avem și avizul CSM. E adevărat, negativ”, a spus premierul Ilie Bolojan în discursul ținut în fața parlamentarilor.
Șeful Executivului a detaliat noua formă a proiectului de lege, care, așa cum BIHOREANUL a scris, prevede un interval mai larg de timp - o așa zisă perioadă de tranziție - pentru a se ajunge treptat la vârsta de pensionare de 65 de ani.
„Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48–50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, la minimum 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an, de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a detaliat premierul Ilie Bolojan.
Inquam Photos / George Călin
În discursul său, Bolojan a vorbit din nou despre „inechitatea socială” pe care proiectul vrea să o îndrepte.
„Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48–50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează, în schimb, în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a spus acesta.
Inquam Photos / George Călin
Ilie Bolojan a mai susținut că un efect al acestei legii va fi faptul că „pune economia pe baze sănătoase”. „Suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie, într-o formă contractuală. Ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară, sau, prin diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile pe care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestor realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”, a spus prim-ministrul.
În fine, acesta s-a referit și la faptul că proiectul asumat de Guvern „răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR”.
„Odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii, pe data de 28 (n.r. - noiembrie), credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care guvernul a decis să-și angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat Bolojan, cu referire la suma de 231 milioane de euro din PNRR blocată de Comisia Europeană tocmai fiindcă România nu a făcut reforma pensiilor magistraților.
Digi24 și ȘtirileProTV subliniază că și noul proiect de lege asumat de Guvernul Bolojan ar putea fi atacat la Curtea Constituțională a României, în contextul în care magistrații și-au exprimat dezaprobarea față de acesta.
De asemenea, legal, proiectul poate fi atacat prin moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Totuși, reprezentanții AUR, principalul partid de opoziție, au declarat că nu vor depune moțiune. „Nu, AUR nu va depune moțiune de cenzură”, a afirmat Petrișor Peiu, lider al senatorilor AUR și președinte al Consiliului Național de Conducere (CNC) AUR. „Noi susținem orice înăsprire, orice ridicare de facilități nedrepte care face din anumite categorii ale populației să fie categorii favorizate. Am vrea să vedem același regim privind pensionarea pentru toată lumea”, a adăugat el.