Orădenii zic că tot mai mulți copii ieșiți la joacă în parcuri se întorc acasă agresați. Victimele acceptă cu greu să le spună părinților prin ce au trecut, refuză să facă plângeri, dar și să mai iasă la joacă, de teamă să nu se facă de rușine.
„Zici că a înnebunit lumea. În loc să ne civilizăm, ne sălbăticim. Copiii se întorc din parcuri terorizați de alții mai mari, amenințați, bătuți, furați de telefoane, mingi, rucsacuri, biciclete...”, a reclamat un orădean Primăriei.
„Vă rog să luați măsuri!”
Părinții sunt disperați. De câte ori le ies copiii la joacă se gândesc cu groază cum se vor întoarce. „O dată se întorc din parcul Olosig amenințați, altă dată bătuți, altă dată mă sună că le-a fost furată mingea. Nici nu mai știu ce să fac”, povestește un bărbat.
Tată a doi băieți de gimnaziu, Mihai a reclamat situația pe aplicația Oradea City Report la începutul lunii mai. „Vă rog să luați măsuri de întărire a pazei, trimitere a patrulelor, montare a camerelor video în parcul Olosig și în Orășelul Copiilor, deoarece copiii noștri nu mai sunt în siguranță”, a cerut el. Și a dat și exemple: „Unui copil de 14 ani i-a fost pus cuțitul la gât ca să îi dea bani agresorului, o fetiță a fost bătută...”.
Culmea, agresorii sunt tot minori. „Adolescenți de 15-18 ani le cer bani celor mai mici”, susține orădeanul. Iar efectele sunt previzibile: „Copiii nu mai au curaj să meargă în parcuri din cauza acestor găști”.
Înregistrată oficial, deocamdată sesizarea nu a primit răspuns...
NU SE BAGĂ. Orădenii din Rogerius se plâng că mulți copii se întorc bătuți din Parcul Olosig. „Dacă nu ești cu ochii pe ei, îi acostează alții mai mari, care le cer bani, îi lovesc sau le iau mingea. Că e în Orășelul Copiilor, pe stradă în Rogerius sau altundeva, adulții nu se bagă, de frica huliganilor”, acuză un părinte.
Fără soluții
Precauția nu dă rezultate. „Când s-au întors bătuți din Olosig, le-am spus băieților să meargă în Orășelul Copiilor. Când au fost agresați și acolo le-am zis să se joace mai aproape de casă. Am ajuns să nu mai am unde să-i las afară. Agresorii se mută după victime”, reclamă orădeanul.
Petrecute ziua în amiaza mare, în plin spațiu public, agresiunile trec nesancționate de majoritatea trecătorilor. „Agresorii sunt tot copii, unii mai mari, alții romi. Adulții, majoritatea mămici sau bunici ieșite cu copiii la joacă, nu vor să-și facă de lucru cu ei. Decât să zică ceva, mai bine își iau copiii de mână și pleacă acasă”, zice orădeanul.
Încurajați de indiferența celor din jur, golanii sunt tot mai îndrăzneți. „Nici nu știi ce să faci. Să suni Poliția pentru niște copii care au furat o minge, să te cerți cu ei, să le zici să plece? Mint că e mingea lor și amenință, știu că sunt minori și nu le poți face nimic”, se plânge bărbatul.
„Și când eram noi copii...”
În ciuda exemplelor din toate zonele, reprezentanții municipalității consideră că situația e prezentată exagerat. „Și când eram noi copii, cei mai mari îi scoteau pe cei mai mici de pe terenul de fotbal sau le luau mingea, dar de aici până la agresiuni sau tâlhării ori alte agresiuni este distanță mare”, spune primarul Florin Birta (foto).
De altfel, acesta susține că fenomenul nu există nici în statistici. „Din evidențe nu se raportează o creștere a agresiunilor în parcuri”, zice edilul, care explică acest lucru prin patrulele polițiștilor locali. „Încercăm să fie cât mai mult în stradă. Prezența lor descurajează agresorii și hoții”, susține Birta.
Între statistici și realitate
Potrivit evidențelor oficiale, polițiști însoțiți de jandarmi fac zilnic cam 100 de patrulări în Bihor. „Nu avem o statistică specifică pe parcuri, dar nici nu se înregistrează o creștere a infracțiunilor stradale, unde s-ar încadra acestea”, spune purtătorul de cuvânt al Poliției Bihor, comisarul-șef Alina Fărcuța (foto).
Raportul instituției pe 2022 confirmă poziția Primăriei. Conform statisticilor, tâlhăriile au scăzut cu 12%, iar amenințările cu 14% față de anul anterior.
Asta nu înseamnă, însă, că nu au fost mai multe. „Vorbim despre agresori minori care se iau de copii. Conștienți că vor fi greu de prins sau, și dacă vor fi prinși, nu vor păți mai nimic, părinții victimelor nici nu-și mai bat capul să îi reclame”, argumentează Mihai. Potrivit acestuia, singura soluție de a proteja micuții este întărirea pazei parcurilor.
Nu este treaba Poliției Locale...
În ciuda folclorului urban, Poliția Locală Oradea nu are, însă, nicio atribuțiune cu privire la siguranța copiilor din parcuri. „Ordinea publică este în competența Poliției naționale, care efectuează patrule împreună cu Jandarmeria”, spune directorul Poliției Locale Oradea, Samuel Milian (foto).
De altfel, polițiștii locali nu sunt menționați nicăieri în draftul Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027, pusă în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, nici măcar ca forță complementară. Instituția poate acționa în ce privește oamenii fără adăpost, vandalizările, parcările de pe spațiul verde, câinii fără botniță, persoanele care fac mizerie și altele asemenea.
Concret, polițiștii locali au făcut anul acesta 181 de verificări în cele 19 parcuri orădene și, printre altele, au încheiat 53 de note de constatare pentru parcări neregulamentare, 10 pentru persoane care și-au scos la plimbare câinii fără botniță și 7 pentru cerșetorie și consum de alcool în spațiul public.
„Încercăm să fim cât mai prezenți, dar numai în ultimii trei ani s-au dat în folosință patru noi parcuri, iar instituția noastră are doar 28 de oameni care se ocupă de ordinea publică și rutieră”, zice Milian.
Camere în loc de paznici
De altfel, strategia municipalității este să renunțe la factorul uman. „Paznicul poate fi într-un capăt al parcului, iar agresiunea să se petreacă în celălalt sau, mai rău, să stea deoparte și apoi să apeleze dispeceratul Poliției Locale sau al Poliției Naționale pentru că el consideră că e prea periculos să intervină. Oricum, asta poate face orice cetățean cu minim spirit civic”, spune șeful Direcției Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto).
Primăria a scos la licitație achiziția a încă 100 de camere de supraveghere, estimate la 120.000 lei, pe lângă cele 600 deja instalate. „Vor fi amplasate cu predilecție în parcuri și în zonele periferice încă neacoperite”, promite directorul.
Montarea ar putea începe în vară în zonele verzi intens frecventate și, treptat, odată cu derularea lucrărilor de reabilitare, și în parcurile Petőfi Sándor și 1 Decembrie. Popa e convins că ele își vor dovedi eficiența. „În mod cert vor scădea agresiunile. În cartierul Grigorescu, după ce am montat camerele, furturile au scăzut aproape la zero”, susține directorul.
Sistemul de supraveghere a fost conceput astfel încât camerele sunt monitorizate non-stop dintr-un dispecerat al Poliției Municipiului Oradea. Pe viitor, dincolo de rolul de descurajare al sistemului, Primăria vrea să cumpere softuri care să semnaleze în timp real comportamentele antisociale, de la vandalizări la agresiuni.
Până atunci, orădenii vor trebui să-și supravegheze singuri copiii în parcuri. Pe autorități pot conta prea puțin...
„Oradea are un grad de siguranță foarte mare. Indiferent ce se spune, orașul poate fi străbătut pe jos, la orice oră, prin orice cartier, fără probleme”
- primarul Florin Birta
SĂRĂCIA ȘI AGRESIUNEA
Cum se formează spirala violenței
Specialiștii sunt de părere că societatea românească, și implicit cea orădeană, nu este astăzi mai agresivă decât în urmă cu câțiva ani. În schimb, odată cu gradul de civilizație, a crescut și cel de sensibilitate a populației față de manifestările agresive.
„Societatea românească a fost întotdeauna una mai violentă. Nu cred că este vorba de o creștere a agresivității, ci de faptul că, după ani de zile, constatăm că aceasta există și refuzăm să o mai acceptăm”, a explicat pentru BIHOREANUL sociologul Dragoș Dărăbăneanu.
Principalul potențial agresiv este al adolescenților. Cauzele sunt multiple, de la absenteismul școlar la consum de droguri, și au un fundament economic. „Fondul este sărăcia. Când familia nu are bani, copilul renunță la educație, nu face ore în particular, nu merge la sport, își petrece timpul în stradă și face karate cu cine se întâlnește”, spune Dărăbăneanu.
Lipsurile produc frustrare. „Din cauza problemelor financiare, capii familiilor devin mai agasați, mai repeziți, mai violenți cu copiii, iar aceștia, la rândul lor, refulează pe cine pot”, explică sociologul. Și așa se manifestă spirala violenței...