În condiţii similare, dar în două cauze diferite, un magistrat poate da sentinţe diametral opuse. Culmea, cu aceleaşi argumente!
Considerându-se nedreptăţit în ambele procese, patronul Adeplast, Marcel Bărbuţ, a înregistrat săptămâna trecută o plângere penală împotriva judecătoarei Alina Titerlea de la Tribunalul Bihor, pe care o acuză de abuz în serviciu...
Una pe faţă, una pe dos...
Patronul Adeplast s-a lămurit de calitatea justiţiei autohtone. "La noi poţi pierde procesul cu dreptatea în mână", reclamă Marcel Bărbuţ (foto), proprietarul producătorului de materiale adezive. El pretinde că în cauze similare, aceeaşi judecătoare de la Tribunalul Bihor, Alina Titerlea, a dat două sentinţe opuse, la distanţă de doar două săptămâni. Ambele împotriva firmei sale.
Dacă în primul proces, intentat de Adeplast firmei CIAC, instanţa a respins obligarea celei din urmă la plata unor sume suplimentare pentru o schelă închiriată de la Adeplast pe motiv că Bărbuţ nu încheiase un act adiţional la contract, în cel de-al doilea proces, împotriva firmei Cazterm, care a umflat în mod evident un deviz de lucrări către Adeplast, Tribunalul Bihor a pus firma lui Bărbuţ la plată. Deşi constructorul nu putea prezenta niciun act adiţional la contract cu lucrările suplimentare!
Judecător acuzat
Revoltat, Bărbuţ a înregistrat, pe 10 ianuarie, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o plângere penală împotriva judecătoarei Titerlea, pentru abuz în serviciu împotriva intereselor persoanei. În plus, omul de afaceri a reclamat magistratul şi la Comisia de disciplină pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, acuzând încălcarea Codului deontologic al magistraţilor.
"Nu se poate ca un judecător, cu aceleaşi argumente, să dea două sentinţe diferite, prejudiciind o firmă privată!", spune patronul revoltat. Bărbuţ invocă faptul că de pe urma sentinţelor judecătoarei Adeplast riscă să piardă circa 400.000 lei, o sumă considerabilă chiar şi pentru o companie mare ca a sa...
O schelă cu chirie
Războiul lui Bărbuţ cu Ioan Mintaş (foto), patronul firmei de construcţii CIAC, politician PSD şi membru în conducerea naţională a Consiliului IMM-urilor, a început în 2010. În urmă cu trei ani CIAC a închiriat de la Adeplast schele pentru care fie nu şi-a plătit chiria, fie le-a returnat fără să despăgubească proprietarul. De-a lungul timpului contractul încheiat între părţi a făcut obiectul mai multor acte adiţionale, în funcţie de modificarea suprafeţei de schelă şi de preţul la care era închiriată către CIAC.
În 2009, firma lui Mintaş a început să nu mai plătească chiria pentru schele. Apoi s-a aflat că în doar doi ani CIAC a eliberat creditorilor, inclusiv Adeplast, 15 cecuri şi 283 de bilete la ordin fără acoperire, iar în 2010 a început să declare pierdute o parte din cecurile emise. În plus, ca să se sustragă de la plata datoriei, CIAC a refuzat anul trecut facturi invocând tot soiul de chichiţe, cum ar fi aceea că în 2007 a încheiat contractul cu firma Multistar Prod (dar aceeaşi care acum se numeşte Adeplast) sau că nu coincid cantităţile de schelă închiriate şi preţul de închiriere...
Bărbuţ spune că a încercat să pună capăt amiabil conflictului. "Am acceptat inclusiv să îi dau schela la jumătate din preţ. I-am trimis actul adiţional la semnat şi nu l-am mai primit niciodată înapoi. Apoi Mintaş nici nu mi-a mai plătit nimic".
În consecinţă, Bărbuţ a pus pe foaie toate datoriile CIAC-ului şi i-a facturat schela la preţul de piaţă. În total, 228.500 lei, cu penalităţi cu tot. Degeaba! În procesul care a urmat, judecătoarea Alina Titerlea a hotărât, pe 14 octombrie 2010, împotriva tuturor dovezilor (contractul încheiat între părţi, facturile şi soldurile recunoscute şi semnate de constructor) că datoria "nu este certă, lichidă şi exigibilă". Asta, pe motiv că CIAC nu mai recunoaşte datoria! Deci, nu există!
Bun de plată...
Culmea, sentinţa venea la doar două săptămâni după ce aceeaşi judecătoare Titerlea a silit Adeplast la plata sumei de 114.778 lei către constructorul Cazterm care, pe mână cu dirigintele de şantier, i-a umflat devizul de lucrări. În cazul lui Bărbuţ nu a contat că, la fel ca Mintaş, contestase facturile primite!
Conflictul dintre Adeplast şi Cazterm are la bază un contract încheiat în 2008, prin care această a doua firmă se obliga să construiască instalaţia de stins incendiile pentru fabrica lui Bărbuţ din Berceni. Conform contractului, care este lege între părţi, plata lucrărilor urma să se facă doar pe bază de comandă fermă, deviz şi situaţie de lucrări acceptată de beneficiar. Derularea investiţiei a fost supravegheată de firma Rola Construct Consulting care, prin contractul cu Adeplast, asigura diriginţia de şantier, fără să aibă însă nicio putere să comande în numele beneficiarului. Cu toate acestea, dirigintele a cerut constructorului lucrări suplimentare de 105.234 lei, reprezentând supraînălţarea unui număr de cinci hidranţi montaţi greşit.
Ca să dea o aparenţă de legalitate comenzii, inginerul Mircea Roman a scris de mână pe devizul de lucrări al constructorului "act adiţional 2". Falsul este evident, cu atât mai grosolan cu cât nu există nici ştampila, nici semnătura beneficiarului! La proces Roman a motivat gestul invocând o discuţie telefonică cu Bărbuţ, care ar fi fost de acord cu lucrările.
Patronul Adeplast zice însă că nu şi-a dat niciodată OK-ul şi susţine că a fost "ţepuit" pe faţă. "Acolo trebuiau desfăcute patru şuruburi, pusă o piesă de completare, şi strânse şuruburile la loc. Durata de execuţie pentru lucrători este de o oră, iar nouă ne-au facturat ca şi cum ar fi lucrat 84 de zile!", zice Bărbuţ. În ciuda evidenţelor, instanţa l-a pus însă la plată, pe considerentul că, oricum se foloseşte de lucrările făcute suplimentar. Chiar dacă plăteşte, la suprapreţ, ceva ce nu a cerut!
No comment...
Contactată de BIHOREANUL, judecătoarea Alina Titerlea, a declarat prin intermediul purtătorului de cuvânt al Tribunalului, Cristian Monenci, că nu ştie de reclamaţiile lui Bărbuţ. "Colega mea nu face comentarii cu privire la sentinţele date şi nu ştie să se fi formulat împotriva ei o plângere penală. Ea spune că oricine se consideră prejudiciat de instanţă se poate adresa organelor competente", a transmis Monenci.
Patronul CIAC, Ioan Mintaş, este la fel de tăcut. "Eu i-am spus lui Bărbuţ că ceea ce e drept să plătesc plătesc, dar nimic în plus. Instanţa a hotărât, iar noi ne conformăm. Alte comentarii nu fac...", spune Mintaş. În fond, are toate motivele să nu comenteze deciziile judecătoarei. Doar l-a scutit de-o datorie de sute de milioane...
"În procesul cu CIAC, cu facturi recunoscute şi ştampilate, pentru că ţeparul Mintaş ia actul adiţional de mărire a preţului chiriei şi nu-l mai returnează, doamna judecătoare Titerlea spune că datoriile lui nu sunt certe. Deci îl lasă să îşi continue ţepele..."
Marcel Bărbuţ
JUSTIŢIE CIUDATĂ
Sunteţi buni de plată!
Judecătoarea Alina Titerlea nu se află la prima sentinţă discutabilă. În martie 2010, pusă să recunoască dreptul unui proprietar păgubit de chiriaşii rău-platnici, care nu mai plătiseră chiria un an şi jumătate, până au fost evacuaţi, Titerlea a întors procesul în favoarea rău platnicilor.
În urma sentinţei, proprietarul, firma Arcobaleno, care pretindea 100.000 lei, nu s-a ales cu niciun ban ci, din contră, a fost obligat să plătească despăgubiri de 200.000 lei către chiriaşi, patronii clubului de manele Dives. Despăgubirile au fost dispuse de judecătoare pentru lucrări pe care foştii chiriaşi le inventaseră ori le făcuseră de capul lor, în condiţiile în care contractul pe care îl semnaseră cu proprietarul prevedea clar că toate modificările din spaţiu le vor face pe cheltuiala lor.
Explicaţia bizarei sentinţe a fost descoperită ulterior de reprezentanţii Arcobaleno: judecătoarea supraveghea şi procesul de insolvenţă al firmei Dives, deci avea tot interesul să strângă bani pentru îndestularea creditorilor. Contactată atunci de BIHOREANUL, Alina Titerlea a negat orice conflict de interese, motivând că cele două cazuri nu au nimic în comun, iar îndestularea creditelor e sarcina lichidatorilor judiciari, nu a judecătorului.