Justiţie contra DNA: Dosarul penal al celor patru judecători a declanşat un război între magistraţi

Cum decurge o deliberare? Cum stabilesc judecătorii un verdict? Pe lege, cu ochii în Coduri, ori interpretând probele după bunul plac, după interes sau... chiar deloc? Sunt întrebări iscate de noul dosar în care procurorii DNA Oradea au pus sub învinuire patru judecători acuzaţi că, în 2010, l-au scăpat de puşcărie pe ginerele unei avocate din Beiuş, pe care tot ei îl trimiseseră după gratii pentru tentativă de viol.

Manevra ar fi fost pusă la cale de avocată, cu ajutorul preşedintei Secţiei civile de la Curtea de Apel, Florica Roman, şi "înfăptuită" prin alţi trei magistraţi de la Tribunal, Ovidiu Galea, Raluca Cuc şi Denisa Vidican, printr-un lanţ de decizii care toate au câte o hibă: sunt justificate ori cu acte care nu există, ori cu documente măsluite.

Cazul a declanşat un nou conflict între procurori şi instanţe. Mare de tot. Cum DNA nu are dovezi că "blatul" de la Tribunal s-a făcut pe şpagă, judecătorii se simt atacaţi la independenţă şi vor să-i pârască pe procurori la CSM!

Viol cu împăcare

Ancheta DNA are la origine un banal dosar deschis pentru tentativă de viol pe numele lui Viorel Bodin, ginerele unei cunoscute avocate din Beiuş, Mariana Mihoc, la reclamaţia fostei prietene a tânărului de 32 de ani, Florina Roman, şefa Exploatării miniere Budureasa a firmei Geoasset. Pe 2 iunie 2010, Bodin a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare de un complet al Tribunalului Bihor şi ar fi rămas după gratii dacă n-ar fi intervenit mama soacră.

Singura şansă de a obţine eliberarea era o cale extraordinară de atac, prin care să se obţină anularea sentinţei şi rejudecarea procesului, aşa că Mihoc s-a pus pe treabă. La 6 zile după condamnarea lui Bodin, avocata avea deja actele pregătite. Primul era dovada împăcării victimei, pe care a cumpărat-o cu 30.000 lei daţi fetei, hârtie datată 27 mai 2010, ca şi cum ar fi fost întocmită încă din timpul procesului, dar de pe care lipsea un amănunt important: semnătura bărbatului, aflat deja în spatele gratiilor.

La actul respectiv se mai adăuga o adeverinţă de la locul de muncă al fetei, cum că în perioada 15-27 mai nu putuse, chipurile, lipsi de la serviciu pentru a depune în timp util la dosar actul de împăcare, chit că se angajase de fapt pe 28 mai, iar înainte dăduse doar probă, ca asistent manager! Deşi demersul mirosea de la o poştă a făcătură, avocata a obţinut rezultatul dorit: rejudecarea recursului. Iar mai apoi, în iunie 2011, şi încetarea procesului, "ca urmare a voinţei ambelor părţi", după cum se specifică în sentinţă.

Blat cu... cuc

Cazul a revenit în actualitate în 2011, după ce, în urma unui denunţ înregistrat la Direcţia Generală Anticorupţie Bihor. Verificând ce s-a întâmplat, poliţiştii Anticorupţie au descoperit că întreaga manevră a fost pusă la cale cu ajutorul judecătoarei Florica Roman, originară din zonă şi, până în urmă cu 10 ani, magistrat la Judecătoria Beiuş. Roman i-ar fi oferit avocatei Mihoc nu doar consultanţă, ci şi promisiunea unui ajutor pe lângă judecătorii de la Tribunal. Iar pentru asta ar fi fost recompensată, susţin procurorii, cu bani, păstrăvi, whisky, plus angajamentul că, după eliberarea tânărului, va primi şi un ceas cu cuc, aşa cum a cerut.

Ulterior, ancheta a fost extinsă de procurorii DNA, care au bănuit că judecătoarea a încercat să-şi influenţeze colegii de la Tribunal. Însă anchetatorii nu par să aibă probe că Roman a reuşit acest curi. Dar deciziile Tribunalului sunt, clar, cu ciudăţenii: pe 9 iunie 2010, la o zi după ce avocata Mihoc a înaintat instanţei contestaţiile în anulare ale celor doi, completul condus de judecătorul Ovidiu Galea a dispus preschimbarea primului termen de judecată, din 24 septembrie 2010, în 16 iunie 2010, motivând cu o cerere formulată de către condamnat, care, potrivit DNA, nu exista la dosar!

Pe 16 iunie, Bodin ieşea deja din Penitenciar, iar pe 4 martie 2011, judecătoarele Raluca Cuc şi Denisa Vidican anulau definitiv sentinţa de condamnare, dispunând reluarea procesului, în baza "probelor concludente" de la dosar: adică falsurile ticluite de Mihoc. Asta, în ciuda faptului că procurorul de şedinţă le-a atras atenţia că sunt falsuri, iar colegul lor de complet, Ovidiu Musta, a refuzat să se alinieze, formulând "opinie separată". Ba mai mult, DNA susţine chiar că cele două judecătoare au refuzat să delibereze împreună cu Musta asupra soluţiei.

Justiţie pe fugă

BIHOREANUL a aflat că, în cazul judecătorului Galea, anchetatorii vor să demonstreze că nu e la prima încălcare a regulamentelor. Magistratul e cercetat şi pentru că a pronunţat o soluţie într-o Cameră de Consiliu (şedinţă nepublică, la care participa doar împreună cu grefierul) care n-a avut loc, cel puţin nu după procedurile legale. Coincidenţă sau nu, e vorba despre îndreptarea unei erori care îl privea pe celebrul afacerist Gelu Mudura, patronul firmei Master, închis pentru evaziune fiscală şi căruia, la stabilirea pedepsei, nu i se luaseră în considerare nişte zile de arest preventiv.

Galea a reparat greşeala, însă a făcut-o în "stil propriu": a redactat întâi hotărârea, pe care i-a lăsat-o grefierei, cerându-i apoi telefonic să înregistreze, în absenţa lui, în sistemul electronic şedinţa de judecată şi soluţia pe care o luase deja. Asta fiindcă în acea zi, de 13 ianuarie 2014, când Galea apărea în acte că soluţionează cauza şi chiar semnase condica de prezenţă, atât dimineaţa cât şi la prânz, el de fapt figura în zi liberă şi luase avionul la ora 9.40 spre Bucureşti, la un seminar profesional.

Luaţi la întrebări

Săptămâna trecută, procurorii DNA au anunţat începerea urmăririi penale împotriva a opt persoane. Judecătoarea Florica Roman e acuzată de trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, Raluca Cuc şi Denisa Vidican de abuz în serviciu şi obţinerea unui folos necuvenit pentru altul şi fals intelectual, la Ovidiu Galea adăugându-se şi uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual, respectiv la fals informatic. Cercetaţi sunt şi avocata Mariana Mihoc, pentru favorizarea făptuitorului şi falsuri, şi unchiul violatorului, Gheorghe Jurcă, care ar fi fost "cărăuşul" şpăgilor pentru judecătoare, şi Florina Roman, fiindcă a acceptat să semneze pe documentele măsluite şi să le susţină în faţa judecătorilor, şi şeful ei, Gelu Mărăcineanu, care a emis adeverinţa fictivă pentru a justifica absenţa tinerei de la proces.

Chemaţi la DNA să explice modul în care stabilesc verdictele, cum deliberează completele şi de ce au admis o cerere justificată pe acte false în "cazul Bodin", Cuc a invocat dreptul la tăcere, Vidican a răspuns doar parţial la întrebări, iar Galea a precizat că a respectat întru totul normele legale. Linia pe care merg judecătorii în apărare este aceea că, la data la care s-a dat verdictul, pretinsele falsuri nu au fost observate, iar cei doi "amorezi" au susţinut personal înaintea instanţei varianta împăcării înainte de condamnare.

Răzbunare

Supăraţi, însă, că procurorii le cer socoteală pentru modul cum cântăresc probele, în condiţiile în care legea le garantează independenţa şi inamovibilitatea, iar până acum nu au dat niciodată socoteală, "suspecţii" sunt convinşi că ancheta, pornită într-un caz fără miză, este doar o tentativă de timorare şi o reglare de conturi cu judecătorii incomozi. "În acest caz DNA nu repară o injusteţe, ci vrea să elimine patru oameni din joc", susţine o sursă apropiată lor.

În consecinţă, magistraţii au reacţionat prompt. Pe motiv că sunt "subiecţi" ai unor anchete DNA, Ovidiu Galea, Raluca Cuc, Denisa Vidican, dar şi Mihaela Pătrăuş (al cărei soţ e cercetat şi el într-un dosar de corupţie) nu mai vor să judece procesele deschise de DNA. Au depus cereri către colegiile de conducere de la cele două instanţe, iar acestea au şi emis hotărâri în care constată că refuzul e justificat, fiindcă se află în conflict de interese.

În plus, au luat poziţie şi Adunările generale ale magistraţilor din cele două instanţe, care, la sfârşitul săptămânii trecute, au decis că prin întrebările legate de modul în care deliberează, procurorii le-au afectat celor trei judecători independenţa. Ca atare, au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii: pot fi judecătorii audiaţi despre aspecte ce ţin de deliberare? De cealaltă parte, procurorii trimit la Codul de procedură penală, conform căruia singurii care pot invoca "secretul profesional" în faţa anchetatorilor sunt avocaţii învinuiţi, şi doar pentru informaţii legate de clienţii lor.

De partea cui stă adevărul? Deocamdată, e greu de spus. Cert e că, lovită în "moalele" balanţei, Justiţia bihoreană se clatină serios...

Uşurinţa cu care judecătorii Tribunalului Bihor ignoră procedurile de lucru a condus şi la o premieră absolută în Justiţia românească, după ce s-a descoperit că peste 1.000 de maşini second-hand din Bihor au fost scutite de plata taxei de poluare în baza unor sentinţe falsificate. Ancheta, efectuată de procurorii DNA şi ofiţerii DGA Bihor, a scos la iveală zeci de hotărâri judecătoreşti falsificate şi a condus la cercetarea penală, printre alţii, a doi avocaţi, dar şi cinci grefieri, respectiv doi judecători din cadrul Tribunalului Bihor. Este vorba despre Adina Cioflan şi Angela Tod, acuzate de abuz  în serviciu şi fals după ce au semnat "ca primarul" pe sentinţe, în loc să le redacteze personal, dând astfel posibilitatea grefierelor să le falsifice. Cele două judecătoare au fost sancţionate cu avertisment şi de secţia disciplinară pentru judecători din cadrul CSM.