După ani mulţi de studii şi examene severe, fac o muncă de înaltă responsabilitate. Dacă dau greş, pot fi sancţionaţi mai aspru decât orice altă categorie profesională. Sunt obligaţi să respecte constrângeri pe care alţii nu ar fi dispuşi să le accepte: nu se pot afişa oriunde şi cu oricine şi nu-şi pot completa lefurile decât din activităţi didactice. În compensare, însă, se bucură de venituri de invidiat şi de o stabilitate a posturilor dată de inamovibilitate, având, practic, un singur "şef": legea pe care trebuie s-o aplice.

Şi totuşi, în condiţiile în care, pe considerentul că trebuie feriţi de tentaţii, sunt bugetarii cel mai bine remuneraţi, magistraţii continuă să ceară majorarea veniturilor, declanşând o adevărată gherilă în acest scop. În acest context, BIHOREANUL vă prezintă, în premieră, un tablou al salariilor şi averilor judecătorilor, procurorilor şi grefierilor din judeţ, rămânând să aprecieze justiţiabilii, cei care le plătesc, dacă noile pretenţii ale administratorilor Justiţiei sunt justificate şi urgent de satisfăcut...

Ordonanţă cu bucluc

În iunie, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 reglementa echilibrarea veniturilor din sistemul public prin creşterea salariilor în sănătate şi educaţie. În august, însă, magistraţii, profitând de neclaritatea unui articol şi considerându-se discriminaţi, au cerut ca prevederile să li se aplice şi lor, ceea ce le-ar asigura o creştere cu 18% a veniturilor.

Articolul controversat prevede ca, din august 2016, angajaţii din instituţiile publice cu salarii ori indemnizaţii de încadrare sub nivelul maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă ori gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază sau indemnizaţiei de încadrare din acea instituţie, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Magistraţii au susţinut că OUG le e aplicabilă, argumentând că dacă într-o Curte de Apel sunt judecători cu 10 sau cu 30 ani vechime, ultimii având salariile mai mari decât primii, toate lefurile trebuie să urce la nivelul maxim aferent gradului, indiferent de vechime. Demersurile lor au fost declanşate după ce şeful Parchetului General, Augustin Lazăr, a apucat să dea un ordin intern prin care a dispus majorări salariale pentru procurori, dar ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a refuzat să facă acelaşi lucru pentru judecători.

Cei mai tari

Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, cu semnăturile a circa 2.000 de judecători şi procurori, i-au cerut premierului Dacian Cioloş să nu modifice OUG în sensul excluderii magistraţilor dintre beneficiari, ci s-o aplice "în forma adoptată iniţial, în vederea eliminării inechităţii şi discriminării salariale din rândul diverselor categorii sociale", avertizând că sunt pregătiţi să apere "principiul nediscriminării în mod democratic, utilizând toate mijloacele legale care garantează statul de drept".

Asta, deşi după 2008 magistraţii au câştigat venituri uriaşe, obţinând majorări salariale, sporuri pentru detaşări, decontarea chiriilor şi a călătoriilor între domiciliu şi localităţile de detaşare, spor de "anticorupţie" (de 30%, dobândit prin comparaţie cu DNA) şi altele, obţinute inclusiv prin hotărâri judecătoreşti prin care, practic, şi-au dat dreptate unii altora după ce au deschis procese împotriva propriilor instituţii. Consecinţa? Un preşedinte de tribunal, cu un salariu mediu net de 9.238 lei, a ajuns să câştige de aproape 5 ori salariul mediu net pe economie, de 2.051 lei, mai mult decât premierul României, care are un salariu lunar brut de 13.706 lei. Mai mult, tocmai pentru că în trecut au obţinut tot felul de drepturi salariale suplimentare, acestea le sunt plătite şi în prezent, eşalonat, ca "restanţe", pe lângă lefurile mărite.

Texte şi pretexte

Printr-un "Memorandum privind Justiţia" al UNJR, magistraţii şi-au justificat însă noua revendicare expunând laolaltă atât probleme reale ale sistemului, cât şi unele între timp eliminate. Astfel, au invocat "nerezolvarea problemelor semnalate în memorandumul justiţiei din 2009", şi anume că Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă ar fi "şantajat magistraţi", chit că acesta a fost demult desfiinţat. De asemenea, au pus pe tapet "scăderea dramatică a încrederii în justiţie într-un singur an cu 13%", deşi fenomenul n-a fost cauzat de "inechităţile salariale", ci de fervoarea anti-justiţie a unor politicieni şi televiziuni şi, evident, de corupţia din sistem. Memorandumul acuză "viziunea reductivă a justiţiei, văzută doar prin prisma luptei împotriva corupţiei" şi "subfinanţarea sistemului" prin faptul că "bugetul alocat justiţiei pe cap de locuitor este sub media statelor UE", deşi educaţia, sănătatea, apărarea şi administraţia sunt în aceeaşi situaţie.

Între problemele justificate sunt, pe de altă parte, "folosirea în instanţe şi parchete a unei aparaturi uzate fizic şi moral, supuse oricând riscului de blocaj definitiv", "supraaglomerarea instanţelor" ori "disfuncţionalităţile create de aplicarea noilor coduri", numai că niciuna din aceste chestiuni nu se rezolvă prin majorarea salariilor, după cum nu ar soluţiona nici probleme ca "mutarea actului de justiţie din instanţe în spaţiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv".

Mai mult, documentul susţine că salarizarea "discriminatorie" a magistraţilor ar fi "o încălcare a principiului independenţei acestora, un mijloc de presiune exercitat asupra acelor magistraţi care nu beneficiază de un tratament echitabil în raport cu alte categorii aparţinând aceluiaşi corp profesional". La final, fără jenă, avertizează că o situaţie similară "a constituit premisa declanşării protestului magistraţilor din 2009, care a determinat blocarea pentru 30 de zile a oricărei activităţi judiciare". Altfel spus, ori Guvernul le mai dă bani, ori pun lacătele pe instanţe şi parchete.

Adeziuni bihorene

În Bihor, Memorandumul a fost semnat de 52 magistraţi: judecătorii Florentina Sandu, Natalia Gherman, Vlad Marian, Roxana Zamfir, Corina Florea, Rareş Şerban, Maria Verdeş, Ovidiu Ciuma, Alin Leaş, Camelia Iova, April Roman, Monica Popovici, Oana Rugină, Mircea Burle, Sorin Chiriac, Crenguţa Crăciun, Diana Froicu, Maria Gruescu, Corina Gavra, Laura Gligor, Ciprian Hambaraş, Eniko Ivanovics, Monika Kegyes, Carmen Miron, Viorel Popa, Marian Racolţa, Radu Hulea, Mariana Secară, Oreste Stamatiu, Delia Udroiu, Ioan Timiş, Marcela Teaha, Cornelia Ursu, Dana Erdei (de la Judecătoria Oradea), Ancuţa Gavrilă, Cristina Marta, Ioana Miclo şi Anamaria Merce (Judecătoria Beiuş), Marian Bozga, Dana Buboi, Ioan Gal, Delia Oniţa şi Mădălina Sălăjan (Judecătoria Marghita), Angela Tod, Radu Harja, Denisa Bic, Daniela Jurjuţ-Lazăr, Marcela Ionescu, Florina Pop, Dana Erdei şi Cristian Monenci (Tribunalul Bihor), Nadia Botea (Curtea de Apel Oradea), şi de procurorii Teofil Ilisie (în prezent încadrat la Parchetul Satu Mare) şi Corina Unguraş (Parchetul Oradea).

În principiu, una din observaţiile lor e corectă: aplicarea ori neaplicarea OUG 20/2016 în justiţie s-a făcut selectiv, în favoarea procurorilor şi în defavoarea judecătorilor. "Normal ar fi ca, lucrând în acelaşi sistem, având aceeaşi grilă de salarizare, să fim plătiţi unitar", a explicat BIHOREANULUI unul dintre magistraţii orădeni. Deşi nu au semnat în nume propriu, practic toţi judecătorii bihoreni gândesc la fel, atât Adunarea Generală a Curţii de Apel, cât şi cea a Tribunalului hotărând în unanimitate să-şi însuşească Memorandumul şi să ceară "celorlalte puteri ale statului aplicarea nediscriminatorie a actelor normative în domeniul salarizării", fără însă a decide proteste.

În schimb, pe 7 octombrie, au declanşat un "protest spontan" grefierii din instanţele şi parchetele bihorene. "Muncim peste program, în condiţiile în care nu ni se mai plătesc orele suplimentare şi nici nu ni se acordă zile libere. Nu e normal. Un om, dacă are salariu fix şi e plătit la 8 ore, nu înţeleg de ce trebuie obligat să stea peste program. Este un volum extraordinar de muncă şi nimeni nu vrea să înţeleagă", spunea Camelia Mesaroş, grefier la DIICOT Oradea, punctând că personalul auxiliar ar putea intra în grevă, blocând activitatea instanţelor şi parchetelor.

Cu cărţile pe masă

Fără a contesta că magistraţii lucrează mult şi în condiţii nu totdeauna ideale, că au o activitate specială şi statutul le permite rotunjirea veniturilor doar din activităţi didactice, BIHOREANUL a inventariat situaţia salarizării şi cea materială la care au ajuns judecătorii, procurorii şi grefierii din judeţ. Concluzia? Nu se pot plânge de plată modestă, ba dimpotrivă, au venituri mult peste ale altor specialişti cu responsabilităţi speciale, cum sunt de pildă medicii.

Concret, în Bihor - unde funcţionează Judecătorii şi Parchete locale la Aleşd, Beiuş, Marghita şi Salonta, un Tribunal şi un Parchet judeţean, precum şi o Curte de Apel şi Parchetul aferent, cu jurisdicţie peste judeţele Bihor şi Satu Mare, plus o structură teritorială a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) şi una a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - cel puţin jumătate dintre magistraţi au avut în ultimul an venituri lunare nete de peste 1.200 euro, destui depăşind însă chiar şi suma de 300.000 lei/an (peste 5.500 euro/lună), în timp ce grefierii-şefi trec de 1.000 euro. În consecinţă, majoritatea deţin proprietăţi însemnate, contractează şi achită rapid credite pe care alţii nu şi le-ar putea asuma într-o viaţă, adună în conturi sume respectabile chiar şi pentru cetăţenii înstăriţi din ţările dezvoltate ale UE. Culmea, îndestularea nu i-a oprit pe unii să muşte din "fructul oprit" al corupţiei...

Salarii prezidenţiale

Conform declaraţiei de avere înregistrate anul acesta, în care consemnează veniturile din cel precedent, preşedinta Judecătoriei Oradea, Florentina Sandu, a încasat în 2015 aproape cât preşedintele României: 85.315 lei net (faţă de 52.902 lei în 2008, când era avocat), deţine un teren intravilan de 371 mp în Oradea, un apartament, un Renault, un cont de 15.700 lei şi, ce-i drept, un credit de 185.000 lei.

Vicepreşedinta Crenguţa Crăciun a câştigat anul trecut drepturi salariale de 228.143 lei şi are un teren intravilan de 496 mp, 2 apartamente, o garsonieră şi o casă de 183 mp, toate în Oradea, un VW şi un Chevrolet. Anul trecut a vândut un teren în Sânmartin cu 67.000 lei, iar din închirierea unei locuinţe a câştigat încă 6.000 lei.

Preşedinta secţiei civile, Laura Gligor, a avut în 2015 drepturi salariale la zi şi restante de 255.460 lei, deţine o casă şi teren în Nojorid, două Mercedes şi un VW, plus active de 61.318 lei. Un salt considerabil faţă de 2008, când avea salariu de 151.040 lei şi datorii de 32.500 euro şi 14.940 lei, pe care, aşadar, le-a achitat în doar 7 ani.

Preşedintele secţiei penale Marian Racolţa a avut în 2015 venituri de 245.373 lei (faţă de 73.919 lei în 2008), are terenuri de peste 159.000 mp, un apartament, un VW şi o Honda, şi economii de 267.627 lei şi 15.019 euro, realizate cu soţia, grefier la Tribunalul Bihor (care a câştigat anul trecut 56.619 lei).

Latifundiari în judeţ

Preşedinta Judecătoriei Salonta, Gabriela Bondar, a încasat în 2015 salarii şi drepturi restante de 131.354 lei (în 2012 câştigase 74.657 lei), deţine terenuri intravilane de peste 2.000 mp şi agricole de peste 7 ha, o casă, un Mitsubishi, un Mercedes, un Daihatsu şi o Skoda.

În 2015, preşedinta Judecătoriei Beiuş, Ancuţa Gavrilă, a câştigat 155.274 lei din salarii (în 2008 avea 76.864 lei), are terenuri intravilane de peste 4.800 mp şi agricole de peste 58.500 mp, o casă de 136 mp în Beiuş, un spaţiu comercial de 539 mp, o Toyota şi un credit de 50.000 lei scadent anul viitor. Mult peste averea din 2008, când deţinea terenuri de doar 2.795 mp.

Preşedinta Judecătoriei Aleşd, Diana Ionescu, a câştigat anul trecut 225.840 lei şi deţine terenuri intravilane în Oradea de 1.392 mp, un apartament şi o casă, după ce în 2015 a vândut un alt apartament cu 124.652 lei, iar în conturi a strâns 223.776 lei şi are plasamente de 116.000 euro.

Bani cu lopata

La Tribunal, preşedinta Carmen Domocoş a încasat în 2015 un salariu de 104.200 lei şi restanţe de 110.270 lei, plus 21.167 lei de la Universitate. Saltul faţă de 2009 e remarcabil: atunci câştigase ca procuror la Parchetul Bihor 73.588 lei, iar de la Universitate 3.555 lei. Împreună cu soţul (care anul trecut a câştigat din avocatură numai 53.589 lei), Domocoş are în Oradea şi Oşorhei terenuri de 8.446 mp, o casă de 100 mp şi una de 200 mp obţinută printr-un schimb, plus conturi de 117.600 lei.

Vicepreşedinta Crina Muntean a câştigat anul trecut 188.040 lei (dublu faţă de 2008, când avea 77.957 lei) şi deţine terenuri de peste 500 mp în Oradea, un Cielo, un VW şi un Peugeot.

Judecătorul Traian Sabău, şef de secţie civilă, a avut în 2015 salariu de 210.711 lei (95.926 lei în 2008), şi deţine 450 mp în Oradea, un apartament şi o casă, o Toyota şi lucrări de artă de 60.000 euro.

În 2015, Adrian Buz, tot şef de secţie, a încasat salariu 83.407 lei şi restanţe de 55.465 lei (în 2012 câştigase 55.870 lei), având un teren agricol de 3.28 ha, unul intravilan de 0,21 ha, o casă, un apartament, un Renault şi un Citroen, plus conturi de 195.951 lei, 7.619 euro şi 1.463 dolari. Tot preşedinte de secţie, Iren Varga a încasat 242.414 lei în 2015 (triplu faţă de 2008, când avea 72.163 lei), fiind proprietara unui teren intravilan de 4.354 mp şi a unuia extravilan de 2.985 mp, a 2 case şi 2 Chevrolet-uri, deţinând de asemenea un depozit bancar de 20.100 euro şi unul de 365.000 lei, plus plasamente de încă 39.600 euro.

Andrei Rus, președinte Curtea de Apel OradeaPreşedintele Curţii de Apel Oradea, Andrei Rus (foto), a avut în 2015 salariu de 183.997 lei (în 2008 avea 75.693 lei), între proprietăţile sale numărându-se un teren de 500 mp şi o casă în Baia Mare, un Opel şi o Honda, plus active de 22.200 lei, la un credit de 39.863 euro. Vicepreşedinta Laura Băican a încasat anul trecut 272.759 lei (în 2009 câştigase 72.143 lei), deţinând un apartament, un VW Passat, active de 547.575 lei şi având un credit de 18.500 lei.

În rând cu şefii

Judecătorii fără funcţii nu se deosebesc mult de şefii lor. La Judecătoria Oradea, de pildă, Mariana Secară a avut în 2015 un venit de 344.000 lei, fiind proprietara unui teren de 917 mp în Oradea, a unei case şi a 2 apartamente, având 3 maşini şi economii de 144.531 lei.

La Judecătoria Salonta, Corina Bratu a câştigat anul trecut salarii şi restanţe de 163.191 lei, la Marghita Ioan Gal a avut în 2015 venituri de 222.370 lei (în 2008 câştigase 99.629 lei), iar la Beiuş Vasile Tau a încasat 165.007 lei (în 2008 avusese 65.229 lei), acumulând în conturi 174.500 lei, în timp ce Ioana Dudaş, de la Aleşd, a câştigat anul trecut 202.408 lei, adică peste 16.000 lei lunar.

La Tribunalul Bihor, judecătoarea Florina Crişan a încasat în 2015 salarii de 226.764 lei (în 2008 avusese 98.346 lei), acumulând 3 apartamente în Oradea, o casă de vacanţă şi active de 326.000 lei. Colega sa Loredana Doseanu a încasat pe 2015 salarii de 84.228 lei şi restanţe de 7.232 lei, deţinând 10 terenuri intravilane de 7.645 mp, 3 case şi 7 apartamente, din chiria unuia câştigând încă 11.981 lei. Un aport decisiv la această avere, neînşirată integral, a avut soţul său, care în 2015 a câştigat din avocatură 1,23 milioane lei.

Un alt judecător de la Tribunal, fostul preşedinte Constantin Manoliu, a avut anul trecut salarii şi drepturi restante de 218.696 lei (în 2008 câştiga 89.632 lei), iar colegul Ionel Olah a încasat salarii şi drepturi restante de 216.456 lei în 2015 (faţă de 104.504 lei în 2008).

La Curtea de Apel Oradea, un judecător fără funcţie, precum Nadia Botea, a câştigat anul trecut 211.000 lei (faţă de 72.811 lei în 2009), Maria Galeş 206.258 lei (faţă de 96.895 lei în urmă cu 7 ani), iar Eugenia Moşincat a încasat 214.758 lei în 2015 (faţă de 100.271 lei în 2008), deţinând active de 417.422 lei şi dând împrumuturi de 3.000 euro şi 50.000 lei. Judecătorul Antik Levente nu se poate plânge nici el: în 2015 a încasat salarii şi restanţe de 234.724 lei (faţă de 139.759 lei în 2008), acumulând terenuri de 4.618 mp, o casă pe care  a definit-o de "156 mp x 3" şi active de 17.730 euro şi 14.604 lei.

Procurori de tezaur

Valentin Mirișan, fost șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel OradeaAmbiţia judecătorilor de a primi majorări salariale la fel ca procurorii e de înţeles, unii magistraţi din parchete câştigând şi mai mult decât cei din instanţe. Fostul şef la Parchetul Curţii de Apel Oradea, Valentin Mirişan (foto), a încasat anul trecut salariu şi restanţe de 294.213 lei (în 2008 câştigase 135.135 lei), plus încă 72.000 lei de la Universitate, deţinând un teren şi casă de vacanţă, un apartament şi o casă de 243 mp în Sânmartin, plus active de 139.370 lei, după ce a stins credite de 75.000 euro în doar 7 ani.

Actualul procuror general, Aurel Mascaş, a încasat anul trecut un salariu de 125.244 lei şi drepturi restante de 208.003 lei, ajungând la depozite bancare de 465.483 lei, în condiţiile în care deţine un apartament şi o casă de 197 mp. Colegul lor Radu Bodea, şef de secţie, a primit anul trecut 369.617 lei ca magistrat şi încă 52.720 lei de la Universitate, având între altele terenuri intravilane de 2.610 mp, 2 apartamente, o casă de 524 mp, plus una de vacanţă.

Fostul prim-procuror al Parchetului Oradea, Gheorghe Vidican, numit cu delegaţie la cel judeţean, a câştigat 266.175 lei în 2015 (faţă de 89.990 lei în 2008, când conducea Parchetul Aleşd). La Parchetul Beiuş, Adriana Ardelean a încasat anul trecut 269.033 lei (66.367 lei în 2009), iar prim-procurorul din Marghita, Marilena Ciuperger, a câştigat 332.635 lei (88.524 lei în 2009), acumulând 3 apartamente în acest oraş şi 2 în Oradea.

În ce priveşte şeful DNA Oradea, Ciprian Man, în 2015 acesta a câştigat 315.577 lei (peste 5.800 euro lunar), faţă de 2009, când ca procuror la Parchetul Beiuş înregistra 59.369 lei.

Procurorii fără funcţii stau şi ei bine. La Parchetul Curţii de Apel Oradea, Tiberiu Sigheartău a încasat anul trecut 120.245 lei (în 2008 câştiga 125.085 lei) şi are un depozit bancar de 284.970 lei, iar Alin Leucea 325.700 lei (faţă de 78.243 lei în 2009). La Parchetul Bihor, Mihai Chirilă a încasat anul trecut 156.914 lei (faţă de 156.000 lei în 2009), adunând în conturi 450.000 lei, în timp ce Călin Roman a încasat 292.456 lei (76.695 lei în 2009) şi Adrian Brişcan 343.512 lei (faţă de 63.403 lei în 2009).

Mici, dar nu săraci

Deşi la prima vedere s-ar zice că grefierii sunt năpăstuiţii sistemului, salariile acestora contrazic această percepţie. Monica Roman, grefier şef la Judecătoria Oradea, a avut anul trecut un salariu de 61.483 lei (32.609 lei în 2009), deţinând un teren intravilan de 300 mp, 2 apartamente şi o casă de 240 mp în Oradea, subalternele ei Aurica Neaga, Maria Baciu şi Camelia Cmeciu având în 2015 venituri de 41.342 lei, de 53.695 lei şi respectiv 53.257 lei.

La Marghita, grefiera şefă a Judecătoriei locale, Dorina Sabău, a încasat anul trecut 90.081 lei, în timp ce subalternele Otilia Moisa - 61.260 lei şi Mihaela Zetocha - 46.516 lei. În 2015, grefiera şefă a Judecătoriei Aleşd, Cornelia Suciu, a câştigat 52.622 lei, iar grefiera Daniela Puşcău 42.716 lei.

În ce priveşte Tribunalul Bihor, Cecilia Băinţan, grefieră şefă de secţie, a încasat anul trecut 73.411 lei, iar un omolog, Marius Pop, 65.315 lei, în timp ce simpli grefieri precum Maria Baiţar şi Delia Bulzan au câştigat câte 59.000 lei. La Curtea de Apel, salariile grefierilor sunt chiar grele de tot: grefiera şefă Ştefania Checiu a încasat anul trecut 80.462 lei, iar subalterni ca Andreea Bildar şi Georgeta Crupşa 64.342 lei, respectiv 67.007 lei.

Concluzia, după toate acestea, e inevitabilă: chiar dacă importanţa şi volumul muncii lor nu pot fi negate, cei care împart dreptatea nu au deloc venituri mici, ba dimpotrivă, acumulează averi de invidiat. Nu de alta, dar şi alţi bugetari lucrează zi-lumină, au răspunderi mari, şi nu sunt plătiţi nici pe departe la acest nivel.


AU CEDAT ISPITELOR
Din robe în zeghe

În ciuda salariilor grase, stabilite şi pentru a nu cădea pradă tentaţiilor corupţiei, unii magistraţi bihoreni au găsit de cuviinţă să-şi rotunjească veniturile din şpăgi.

Mircea Pușcaș, fost judecătorÎn noiembrie 2014, Mircea Puşcaş (foto), judecător la Curtea de Apel Oradea, era condamnat definitiv la 4 ani închisoare pentru că în 2009, când lucra la Tribunalul Bihor, a pretins şi primit 1.500 euro de la un afacerist din Marghita, inculpat pentru evaziune, în schimbul unei sentinţe cu suspendare. Anul acesta, în iunie, Puşcaş a mai încasat încă 5 ani, după ce DNA l-a acuzat că în 2012 a luat 40.000 euro de la doi traficanţi de ţigări, tot pentru sentinţe cu suspendare. Acelaşi Puşcaş mai e judecat şi pentru că în 2011 ar fi pretins alţi 50.000 euro de la doi afacerişti, tot pentru a-i scăpa de puşcărie. Ultima declaraţie de avere a fostului magistrat, din 2012, arăta că acesta câştigase în anul anterior un salariu de 100.338 lei (peste 2.000 euro lunar), deţinând o casă de 250 mp, un teren de 500 mp, un Opel şi un VW.

Fost prim-procuror al Parchetului Bihor, Vasile Popa, suspendat în decembrie 2014, riscă ani grei de închisoare după ce DNA l-a trimis în judecată pentru că a pretins şi primit peste 50.000 euro în bani şi servicii de la un afacerist evazionist, iar de la un altul o maşină pentru a-l ajuta în trei dosare. Popa avea în 2013 un venit anual de 153.774 lei, un apartament în Oradea şi o casă în Sânmartin, un VW şi o Toyota.

Un alt fost şef de Parchet, de la Beiuş, Gligor Sabău, suspendat în decembrie 2015, a fost săltat de colegii de la DNA şi apoi arestat pentru că a primit şpăgi în natură de la afaceriştii din zonă, dar şi pentru că l-ar fi şantajat pe fostul primar Adrian Domocoş pentru a-i promova soţia, funcţionară la Primăria din Beiuş. În 2014, Gligor Sabău câştigase 321.419 lei (echivalentul a peste 6.000 euro lunar).


PENSIONARI DE LUX
Noua nomenclatură

O recentă declaraţie a ministrului Justiţiei, Raluca Prună, conform căreia în România ar exista 60 de foşti magistraţi cu pensii lunare de peste 100.000 lei, a stârnit furia judecătorilor şi a procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii fiind nevoit să precizeze că, în realitate, cea mai mare pensie a unui fost magistrat este de "numai" 40.963 lei.

Cum au ajuns foştii judecători şi procurori la asemenea venituri după retragerea din activitate? Mecanismul este, pe cât de simplu, pe atât de discutabil din punct de vedere moral: s-au pensionat în lunile în care au încasat o serie de sporuri câştigate prin hotărâri judecătoreşti, legea pensiilor magistraţilor prevăzând că pensiile acestora reprezintă 80% din indemnizaţia de încadrare plus sporurile avute în ultima lună de activitate.

Dan Chirculescu, procurorÎn mod asemănător a procedat chiar luna trecută fostul procuror DNA Oradea Dan Chirculescu (foto), care s-a şi mutat la Parchetul Curţii de Apel, de unde plecase acum mulţi ani, tocmai pentru a beneficia de o pensie de aproximativ 17.000 lei/lună, sumă mai mare chiar decât salariul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de 15.000 lei lunar. Concomitent s-a pensionat, la "aceeaşi valoare", şi soţia sa, Magda Chirculescu, de la DIICOT.

În 2014, preşedinta de atunci a Curţii de Apel, Dana Cigan, s-a pensionat de nevoie, la doar un an după ce câştigase al doilea mandat în funcţie şi cu câteva zile înainte ca inspectorii CSM să-i ceară revocarea din cauza unor "grave probleme de management şi de conduită". De atunci, beneficiază de o pensie de circa 12.000 lei/lună. Un alt pensionar de lux este Traian Munteanu, fost judecător la Curtea de Apel, care s-a pensionat în timp ce era cercetat de DNA pentru o presupusă mită de 50.000 euro şi încasează lunar peste 10.000 lei.