Justiţie High Tech: După investiţii de 26 milioane euro, Palatul de Justiţie a devenit o bijuterie (FOTO)

Gata cu săli de judecată slinoase şi coridoare întunecate, subsoluri inundate, igrasie şi rafturi prăfuite gemând de dosare. Din 13 martie, după trei ani de şantier, magistraţii celor trei instanţe orădene se întorc acasă, în somptuosul Palat al Justiţiei.

BIHOREANUL vă prezintă cum un ambiţios proiect de reabilitare comandat de Ministerul Justiţiei şi executat de firma orădeană Selina contra sumei de 26 milioane euro a transformat bătrâna clădire într-o adevărată bijuterie, dar şi cum a fost "revoluţionat" întregul circuit al instanţelor, devenit un sofisticat complex high-tech!

Mega-proiect

Construit în 1898 şi inclus pe lista monumentelor istorice protejate, Palatul de Justiţie a intrat în reparaţii capitale în 2012, în baza unui proiect gândit cu mulţi ani înainte de Ministerul Justiţiei şi finanţat printr-un credit de 26,5 milioane euro acordat României de Banca Mondială.

Lucrarea a fost câştigată la licitaţie de o asociere de firme - Selina (lider de proiect) şi Vahostav SK Zilina (Slovacia). O asociere de circumstanţă, după cum au recunoscut la începerea şantierului chiar reprezentanţii companiei orădene care au realizat-o aproape integral pe cont propriu.

Întocmit de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii Bucureşti, proiectul de restaurare prevedea consolidări, reparaţii capitale şi extinderea suprafeţei existente, de la 11.961 metri pătraţi la 15.351 mp, inclusiv recompartimentări.

În prima etapă, cea mai grea, s-a realizat extinderea subsolului sub întreaga clădire şi recompartimentarea parterului. "Au fost scoşi 180.000 mc de pământ. S-a săpat la 7 metri sub clădire. S-a lucrat timp de 9 luni în apă până la genunchi, până când sub întreaga fundaţie s-a turnat un strat gros de un metru de beton impermeabil", spune Adrian Bocşan, inginer constructor angajat de Curtea de Apel Oradea, care a participat la toate etapele şantierului.

Justiţie la subsol

Ulterior, constructorii au trecut la lucrările de la suprafaţă: au reîmpărţit toată clădirea, au reparat acoperişul şi au amenajat mansarda, unde va funcţiona Serviciul administrativ al celor trei instanţe: Judecătoria Oradea, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea.

Instanţele şi-au păstrat fiecare nivelul său: Judecătoria la parter, Tribunalul la etajul I, iar Curtea de Apel la II. S-a schimbat, însă, modul de repartizare a sălilor de judecată şi a birourilor la care publicul va avea acces.

Sălile de judecată, de pildă, sunt la subsolul clădirii (10) plus câte două la fiecare etaj, toate fiind dotate cu sisteme de afişaj electronic ce înlocuisc vechile aviziere. "La fiecare etaj mai sunt, de asemenea, săli pentru deliberări şi Camere de Consiliu, unde dezbaterile sunt fără public", explică purtătorul de cuvânt al Tribunalului, judecătorul Cristian Monenci. Deşi iniţial palatul avea 13 săli de judecată, magistratul spune că nu vor exista aglomerări, deoarece noile coduri au accelerat ritmul proceselor şi le-au împuţinat numărul.

Securizat 

Întins pe 2.000 mp, subsolul e amenajat aşa încât personalul instanţelor să nu se intersecteze cu justiţiabilii ori cu avocaţii în drumul spre sălile de judecată. Pentru persoanele cu probleme locomotorii s-a montat un scaun special, electric, pe care să coboare şi să urce la şi de la subsol. Culoarele, spaţioase şi luminoase, au bănci pe toată lungimea, toalete separate pentru bărbaţi şi femei, iar pentru a păstra curăţenia pe pereţi au fost montate benzi de protecţie. "Unii sunt obişnuiţi să sprijine pereţii, dar aşa nu vor lăsa urme",  zice inginerul Bocşan.

Tot la subsol se află şi arhivele instanţelor, dar şi un culoar securizat şi 6 celule pentru persoanele arestate aflate în judecată. "Încăperile au becuri de 24 volţi, aşa că nimeni nu se va putea sinucide prin electrocutare, toalete şi oglinzi din inox, aşa că nu se pot nici tăia, realizate de o firmă germană care lucrează şi pentru penitenciare din SUA. Culoarul are sistem de supraveghere şi doar două ieşiri: spre sala de judecată şi spre curtea interioară, direct la dubă", spune inginerul.

Tencuieli după reţete

Speciale sunt şi finisajele. La început, constructorii au prelevat mostre de materiale din interior şi exterior şi le-au trimis la analize pentru a vedea componentele tencuielilor. "Nu toate materialele de azi sunt compatibile cu cele din secolul XIX", lămureşte Bocşan. 

Ornamentele au fost restaurate de absolvenţi ai unor facultăţi de arte, iar cele care nu s-au mai putut recupera au fost refăcute integral dintr-un amestec de silicon şi var special, după reţeta unor restauratori italieni care le garantează trăinicia cel puţin 25 ani. S-au refăcut şi ornamentele cu foiţe de aur şi picturile murale descoperite în timpul lucrărilor la sala festivă, întruchipând zeiţa Justiţiei, un arhanghel cu stema Oradiei, doi îngeri cu stema Comitatului Bihor şi un cărturar.

Toate sălile au parchet masiv din stejar, pe coridoare s-a pus granit, iar scările somptuoase, încadrate cu balustrade din fier forjat, au fost refăcute cu materialul original. "Am descoperit că sunt din piatră tăiată de la o fostă carieră din Vârciorog. Am luat tot de acolo, le-am măcinat şi amestecat, tot după o reţetă italiană, cu o răşină naturală similară chihlimbarului şi l-am turnat peste piatră. Când s-a întărit, a rămas translucid", explică inginerul.

Palat cu lift

Clădirea are de acum şi un lift de la subsol până în mansardă. E "Kleemann", singura firmă agreată de patronii hotelurilor de 5 stele. Ascensorul e mai mult pentru grefieri, care pregătesc dosarele şi şedinţele de judecată. "Nu e simplu să urci şi să cobori cu sute de dosare în braţe", recunoaşte judecătorul Cristian Monenci. 

De altfel, grefierii au şi alte motive de mulţumire. Praful din arhive va fi istorie, deoarece sistemul de climatizare păstrează aerul proaspăt şi, indiferent de anotimp, la o temperatură constantă de 23 de grade şi la o umiditate de 65%. 

Mai puţin mulţumiţi vor fi fumătorii: nu-şi vor putea aprinde ţigara nici în birouri, ba nici măcar în toalete, pentru că toate încăperile, inclusiv coridoarele, au fost dotate cu detectori de vapori şi particule, atât de sensibili încât reacţionează la cel mai "fin" fum. Legate direct la dispeceratul 112, la locul unui eventual incendiu ar ajunge în doar 3 minute, simultan, pompierii, poliţia şi ambulanţele.

Şi nu e totul. Pentru a satisface exigenţele pompierilor, constructorii au dotat fiecare încăpere (400 în total) şi cu extinctoare. În plus, deşi sistemul de stingere a incendiilor e automatizat şi are rezervă de apă proprie, suplimentar a fost montat un senzor acustic şi vizual care să "anunţe" dacă nivelul rezervei scade spre minim. "După incidentul de la Colectiv s-a ajuns la extrem. Dar dacă e musai, constructorul s-a conformat", spune inginerul Adrian Bocşan.

Selina a gândit şi eventualitatea unor pene de curent. În acest caz, un grup electrogen cu motor Volvo ar porni instantaneu, alimentând serverele, lifturile şi punctul termic. "Toată clădirea are tehnologie de vârf, din toate punctele de vedere. Până şi ceasurile de pe pereţi sunt speciale. Sunt legate în centrala telefonică la un minicalculator care preia de pe 6 sateliţi ora, face media şi o afişează. Deci eroarea e de o secundă la 100 de ani", mai zice Bocşan. O nimica toată...