Deşi nici el nu se aştepta la aşa ceva, luna trecută, fostul director al Colegiului Andrei Şaguna, Răzvan Vonea, a scăpat definitiv de sancţiunea de 3 ani şi 6 luni de detenţie, care i-a fost dată iniţial pentru fapte de corupţie, Curtea de Apel Oradea dispunând ca pedeapsa să-i fie redusă şi suspendată sub supraveghere.

Reuşita s-a datorat, după cum a dezvăluit în exclusivitate BIHOREANUL, erorii comise de Adela Condrovici, unul dintre cei doi magistraţi ai Curţii de Apel care au pronunţat primul verdict în caz. Ajunsă în anchetă disciplinară în urma articolului, pentru gravă neglijenţă, judecătoarea a scăpat şi ea: deşi inspectorii au stabilit că a greşit, în final au iertat-o...

Directorul "rezolvă tot"

Despre procesul lui Răzvan Vonea, acum cadru didactic la Colegiul Economic Partenie Cosma, BIHOREANUL a scris în numeroase rânduri. Fostul director de la Colegiul Şaguna a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 de procurorii Parchetului Bihor, acuzat că "rezolva" contra cost absenţe, note şi examene de Bacalaureat, dar şi pentru că a intervenit în favoarea unei prietene, Dora Negruţiu, pentru ca aceasta să promoveze un examen de avansare în grad didactic.

Vonea urma să facă parte din comisia de examinare, desemnat de Inspectoratul Şcolar, împreună cu două cadre ale Universităţii, Verghelia Tiurbe şi Oana Secară, şi a fost interceptat chiar de anchetatori în timp ce îi sugera amicei sale "tarifele": 100 euro pentru preşedinta comisiei, adică Tiurbe, şi 300 lei pentru Secară. Când Negruţiu a fost chemată la audieri, femeia l-a denunţat imediat pe Vonea, spunând că, înainte de examen, i-a înmânat acestuia banii, ca să le dea examinatoarelor, dar şi câte o plasă în care ar fi pus bani, o ciocolată, o sticlă de vin şi una de vodcă.

Încarcerat, eliberat...

Cele două universitare au recunoscut doar partea cu produsele, primite însă ca o simplă atenţie, nu pentru a rezolva promovarea, iar Tribunalul Bihor le-a dat dreptate, achitându-le, în iunie 2018, în vreme ce Vonea a scăpat cu suspendare. Pe 5 decembrie 2018, Curtea de Apel Oradea a zis, însă, altceva: a dispus condamnarea la 2 ani cu suspendare a celor două cadre universitare şi l-a condamnat definitiv pe fostul director la 3 ani şi 6 luni de detenţie.

Vonea a şi fost încarcerat imediat pentru a-şi executa pedeapsa, dar a fost eliberat două săptămâni mai târziu, pe 17 decembrie, ca urmare a unei contestaţii în anulare formulate împotriva sentinţei. Este o cale extraordinară de atac, posibilă, conform Codului penal, doar în situaţii excepţionale, cum ar fi judecata fără citarea legală a unei părţi ori în absenţa avocatului ales al inculpatului, sau incompatibilitatea magistraţilor.

În acest caz, judecătoarea Adela Condrovici, aflată în completul care l-a trimis pe Vonea după gratii, era incompatibilă, căci soluţionase contestaţiile acestuia la măsurile preventive dispuse de Tribunal în timpul urmăririi penale, şi, potrivit Codului de procedură penală, nu mai putea judeca şi dosarul de fond, pe considerentul că îşi formase deja o opinie despre inculpaţi şi nu mai putea fi obiectivă.

Ulterior, după rejudecarea procesului, Vonea a scăpat definitiv de detenţie, noul complet al Curţii dispunând, pe 14 august a.c., reducerea pedepsei la 3 ani cu suspendare, soluţie definitivă.

Judecătoare în anchetă

Între timp, însă, ca urmare a dezvăluirilor făcute de BIHOREANUL, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu şi a dispus, pe 27 februarie, începerea cercetării disciplinare faţă de judecătoare, pentru suspiciuni de gravă neglijenţă.

În timpul anchetei, inspectorii judiciari au analizat circuitul dosarelor în instanţa orădeană, stabilind că erori precum cea comisă de Condrovici nu ar trebui să se producă. Înainte să intre în dezbateri, dosarele cauzelor sunt analizate de grefierul şef de secţie, care verifică tocmai posibilele incompatibilităţi ale judecătorilor repartizaţi să le soluţioneze şi întocmeşte un proces verbal în care le sesizează. În acest caz, grefierul a şi notat limpede, pe document, că măsurile preventive au fost soluţionate de judecătorii Adela Condrovici şi Antik Levente, iar actul a şi fost ataşat la dosar.

Problema a fost că judecătoarea a citit procesul verbal doar pe diagonală, fapt pe care l-a şi recunoscut, explicând că a lecturat documentul doar, "în partea de jos", iar asta pentru că "din experienţa mea profesională am constatat că numele judecătorului incompatibil este trecut în partea de jos", după cum se arată într-o notă pe care a transmis-o Inspecţiei.

Condrovici a încercat să-şi explice greşeala dând vina şi pe numărul mare de procese şi sarcini de serviciu, dar şi pe problemele pe care le-ar avea cu vederea, prezentând inclusiv reţete oftalmologice din anii 2012, 2014 şi 2017. Altfel spus, n-a văzut bine! Şi nu a fost singura căreia i-a scăpat amănuntul, a subliniat ea, în condiţiile în care nici ceilalţi participanţi la proces, procuror, inculpaţi, n-au văzut incompatibilitatea, pe tot parcursul procesului. De parcă asta ar fi o scuză...

Verdict: respins!

Apărările au fost respinse de inspectorii judiciari, care au consemnat în rezoluţia finală din 27 iulie că judecătoarea a greşit, iar culpa ei nu poate fi justificată prin faptul că nu a studiat actele dosarului în care trebuia să dea verdict, în condiţiile în care acest lucru "reprezintă o obligaţie profesională esenţială a judecătorului cauzei".

Şi totuşi, în opinia inspectorilor, gafa nu este musai o abatere disciplinară, căci a reprezentat un caz izolat în activitatea Adelei Condrovici, explicabil prin volumul mare de lucru, motiv pentru care "nu întruneşte vinovăţia necesară angajării răspunderii disciplinare".

Pe de altă parte, însă, pentru că greşeala magistratului a prelungit durata procedurii judiciare într-o cauză de corupţie, ba chiar a scos din Penitenciar un condamnat penal, inspectorii au decis să comunice rezoluţia şi Curţii de Apel Oradea, pentru a le avea în vedere la "evaluarea activităţii profesionale a doamnei judecător".

La dosar

Procedura respectivă se desfăşoară o dată la 3 ani, când judecătorii sunt "notaţi" cu calificative în baza unor indicatori de eficienţă care au în vedere date statistice ale perioadei scurse: numărul cauzelor soluţionate, timpul petrecut pentru analiza fiecărui dosar, durata medie pentru pronunţarea unei sentinţe, dar şi calitatea lucrărilor.

Calificativele sunt avute în vedere atât la promovarea în grad, cât şi în funcţie, cel de "foarte bine" la ultima evaluare fiind o condiţie obligatorie, de pildă, pentru a candida la conducerea unei instanţe. Cum la Curtea de Apel Oradea următoarea evaluare a activităţii judecătorilor e programată chiar pentru acest an, rămâne de văzut dacă membrii comisiei o vor depuncta pe colega lor ori o vor ierta, la fel ca inspectorii, pe considerentul că... greşeala este omenească.

DOREI ÎN ROBĂ
Despre răspunderea magistraţilor

Judecătoarea Adela Condrovici s-a mai aflat în vizorul Inspecţiei Judiciare în 2017, alături de colegii ei de complet Antik Levente (stânga) şi Andrei Rus (dreapta), cel din urmă fost preşedinte al Curţii de Apel Oradea, de anul trecut judecător la Înalta Curte. Atunci, ancheta disciplinară a vizat o gravă eroare judiciară căreia i-a căzut victimă un orădean, Călin Lincar, pe care, în 2014, cei trei l-au trimis la închisoare din greşeală.

Bărbatul fusese condamnat în 2009 la 9 ani de închisoare şi eliberat condiţionat în 8 iulie 2014, cu un rest de pedeapsă neexecutat de 1.211 zile. După eliberare, ca să scadă din "codiţa" rămasă, Lincar a formulat o contestaţie în anulare, cerând să-i fie şterse pedepsele aplicate pentru fapte ce fuseseră prescrise la data pronunţării sentinţei. Acţiunea a fost admisă de cei trei magistraţi, care au anulat mandatul de executare a pedepsei iniţial, dar au emis totodată un altul, trimiţându-l din nou la închisoare, de parcă nu şi-ar fi executat pedeapsa.

Lincar a mai stat după gratii încă două săptămâni, până când eroarea a fost reparată, după care a dat statul în judecată, obţinând daune morale de 6.000 lei. În urma procesului de pretenţii, Ministerul Finanţelor a sesizat Inspecţia Judiciară, care la rându-i a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sancţionarea judecătorilor orădeni, pentru încălcarea normelor procedurale, "evidentă, neîndoielnică şi cu consecinţe deosebit de grave".

În timpul acţiunii, pe lângă numărul mare de cauze pe care le aveau de judecat, Andrei Rus a invocat că, în calitate de preşedinte al instanţei, a fost prins cu probleme administrative, Condrovici că a avut de elaborat Buletinul jurisprudenţei Curţii de Apel, iar Antik a cerut clemenţă susţinând că... a fost pentru prima dată când a soluţionat o astfel de cauză. Deşi puerile, şi atunci apărările au ţinut: Secţia pentru judecători a respins acţiunea ca neîntemeiată, iar Inspecţia n-a mai atacat-o, ea rămânând definitivă.