La fapte! La ce să ne aşteptăm de la aleşii noştri

Alegerile s-au încheiat, iar rezultatele sunt categorice. Pentru prima oară, în Bihor PNL şi PSD domină atât de clar încât greu vor găsi scuze dacă în următorii patru ani dau chix.

Însă negocierile pentru formarea majorităţilor din consilii, care vor permite sau împiedica primarii şi preşedintele de judeţ să-şi ţină promisiunile, abia au început. Până la constituirea noilor consilii, cele mai dure bătălii pentru păstrarea sau ruperea întovărăşirii USL-UDMR se dau la Primăria Oradea şi la Consiliul Judeţean Bihor. Iar asta fiindcă, pe de o parte, relaţiile dintre liberali şi maghiari s-au stricat în campanie, iar pe de alta alegătorii celor două partide româneşti vor ca acestea să nu mai împartă puterea cu eternii Jolly Jokeri.

Zgârciţi la vorbă

Primele rezultate ale votului au găsit competitorii în stări de spirit total diferite, unii încrezători, alţii cu inima cât un purice. Cotat în campanie de un sondaj IRES cu încredere de 72,9% din partea orădenilor, iar în chestionarele exit-poll realizate de CCSB la ieşirea din secţiile de votare cu 72% din sufragiile date, Ilie Bolojan a fost vedeta indiscutabilă a scrutinului, chiar mai mult decât în 2008, când devenea primul edil ales din primul tur. Cu toate acestea, la sediul PNL din Bulevardul Magheru, "starul" era impenetrabil, temperându-şi colegii că una e exit-poll-ul şi alta numărătoarea voturilor. Din cele 72 de procente ar trebui tăiate vreo 6-7, credea Bolojan. Motivul, acelaşi ca totdeauna: maghiarii nu-şi declară niciodată intenţiile de vot reale. În cele din urmă, rezultatele oficiale i-au dat dreptate: la Primărie, a obţinut 66,08% (faţă de 50,37% în 2008), în timp ce la Consiliul Local USL reuşea 57,45%.

Încurajat de rezultatele din Oradea, dar lipsit de estimări din judeţ, Cornel Popa avea şi el siguranţa câştigării şefiei CJ şi a majorităţii consilierilor judeţeni. Necunoscuta rămânea cu cât, pentru că de asta depinde împărţirea puterii cu UDMR. Chestiune despre care liderii USL au refuzat orice comentariu la cald, cum aveau să continue şi după ce Biroul Electoral Judeţean a dat finalul: 48,37% pentru Popa şi 47,02% pentru consilierii judeţeni ai USL.

Consternare

În Parcul Traian, sediul PDL a fost mai pustiu, iar activiştii mai demoralizaţi ca oricând. Când s-a dat exit-poll-ul de 6,1% pentru "primarul" Mihai Groza (foto), şi de 9,5% pentru consilierii locali ai partidului, pedeliştilor nu le venea să creadă. "Nu e logic ca un candidat care la locale contează mai mult decât partidul să ia sub partid", se agita Groza, în timp ce fostul preşedinte al CJ, Radu Ţîrle, se îmbărbăta spunând că "USL nu are cum să aibă 60% la judeţ, asta ar însemna că nu ne pricepem la nimic!".

Curând, însă, democrat-liberalii au trebuit să înfrunte realitatea: în cazul lor exit-poll-ul fusese exact la virgulă, Biroul Electoral Municipal oficializând pentru Groza 6,16%, iar pentru Consiliul Local 9,5%. La judeţ Ţîrle înregistra un fiasco total, cu doar 18,44% (semn că nici penticostalii nu l-au mai urmat), iar consilierii judeţeni adunaseră abia 17,85%. "S-a votat cu ură împotriva PDL", constata amar fostul prefect Gavrilă Ghilea.

Frustrare

În birourile UDMR din Pasajul Vulturul Negru, Cseke Attila (foto) respingea îndărătnic estimarea exit-poll ce-i dădea 15,9% la Primărie. "Aoleu!", a exclamat el la aflarea scorului USL, pe care se străduise din răsputeri să-l rupă. Fostul ministru revendica 25%, ca şi cum maghiarii l-ar fi votat cu toţii, dar rezultatul oficial l-a dezumflat: luase doar 18,87%. O pierdere semnificativă faţă de 2008, când Rozalia Biro înregistrase 19,98% fără a fi dat bani pentru spitale ori vitamina C pe Corso. La Consiliul Local, UDMR repeta eşecul, având doar 17,32% (faţă de 21,30% în urmă cu patru ani). În judeţ Pasztor Sandor a depăşit scorul lui Cseke, luând 20,15% pentru preşedinţia CJ (mai puţin decât în 2008, când Alexandru Kiss avea 23,13%), iar consilierii judeţeni 19,64% (sub rezultatul de acum patru ani - 22,46%).

Rapid, preşedintele executiv Szabo Odon, artizanul campaniei, a dat vina pe politicienii din Ungaria, care au divizat maghiarimea prin încurajarea PPMT şi PCM. În rest, nicio vorbă despre greşelile proprii!

Perdanţi dispăruţi

După rezultatele finale, completate cu cele de la primării (scor: 37 PNL, 24 UDMR, 22 PDL, 15 PSD, câte una PC şi PPDD), învinşii au dispărut fără urmă. În locul lui Groza (care zice că se retrage la Universitate şi la şefia Hidroelectrica) şi al lui Ţîrle (absent la înmânarea mandatelor către consilierii judeţeni), dintre PDL-işti au ieşit să-şi recunoască înfrângerea doar fostul prefect Gavrilă Ghilea şi preşedintele interimar al organizaţiei judeţene Ionel Avrigeanu. "Bazinul de votanţi PDL s-a pulverizat în mare parte, foarte multe voturi contabilizându-se la PPDD", a analizat sumar Avrigeanu. În rest, a adăugat, demisia sa e pe masă urmând să fie sancţionaţi şi şefii unor organizaţii locale ori consilierii care n-au tras destul.

La UDMR nu s-a obosit nimeni să facă vreo analiză, deşi paguba e limpede. Dar, în fond, Cseke şi Pasztor au lucrat pentru Biro şi Kiss, aşa că aceştia ar fi primii vizaţi de eventuale sancţiuni. Ceea ce la UDMR este o utopie! Mai onest s-a dovedit din acest punct de vedere Horea Vuşcan, care şi-a arătat dezamăgirea că ioşienii l-au trădat pentru PPDD, şi a anunţat că totuşi nu se dă bătut. "Cei care m-au votat sunt nişte elite care s-au eliberat de prejudecăţi. Nu trebuie dezamăgiţi", a zis "ecologistul".

Învingători împovăraţi

Odată aleşi, reprezentanţii USL au de satisfăcut aşteptări enorme. La Oradea, Bolojan va trebui să finalizeze proiectele începute, dar şi să pună pe masă rezultatele celor pe care şi le-a asumat pentru următorul mandat: reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare până ce acestea vor acoperi 99% din oraş, asfaltarea tuturor celor 150 de străzi din cartierele vechi, realizarea drumului rapid ce va decongestiona Bulevardul Magheru prin strada Ecaterina Teodoroiu, construirea pasajului suprateran pe centură în zona Metro (în parteneriat cu CNADNR), construirea CET-ului pe gaz şi înlocuirea a 40 de km de magistrale, creşterea exploatării apei geotermale de la 5% la 10% (cu fonduri UE deja câştigate pentru Nufărul), reabilitarea faţadelor, plus a Pieţei Unirii şi Pieţei Ferdinand, extinderea zonelor verzi în toate cartierele şi în Silvaş, construirea Aquaparcului în locul Ştrandului Municipal, deschiderea a două noi parcuri industriale, revitalizarea zonei centrale, construirea de blocuri (parteneriat cu ANL) şi reabilitarea Grădinii Zoologice. La judeţ, Cornel Popa va trebui să obţină înfiinţarea de curse aeriene externe din Oradea (una spre spaţiul germanic şi alta spre cel latin), dar şi a patru parcuri industriale în jurul celor mai importante oraşe.

Cu sau fără UDMR?

Pentru multe obiective, însă, câştigătorii au nevoie de majorităţi clare, dat fiind că proiectele importante se adoptă cu votul a două treimi dintre consilieri. Or, aici, situaţia a intrat într-o fundătură, deoarece în premieră liberalii nu mai vor viceprimar şi vicepreşedinte de judeţ de la UDMR. Încă din campanie, primarul Ilie Bolojan a anunţat că USL poate conduce Oradea fără UDMR dacă obţine majoritatea voturilor. Şi, cum sunt 18 consilieri municipali USL din totalul de 27, UDMR având doar 6 şi PDL numai 3, varianta lui Bolojan e perfect fezabilă. De altfel, marţea trecută, Biroul Municipal al PNL Oradea a şi votat în unanimitate propunerea primarului de a nu mai coopta un secund udemerist. La judeţ, însă, deşi Popa vrea să conducă şi el fără Kiss şi fără Szabo Odon, USL are în doar 18 din cele 35 de mandate de consilier judeţean, în timp ce UDMR şi PDL au câte 7, iar PPDD - 2, ceea ce înseamnă că pentru fiecare hotărâre pe care o va iniţia liberalul ar trebui să negocieze punctual fie cu UDMR, fie cu PDL-iştii şi PPDD-iştii. Vineri, Biroul Judeţean al PNL Bihor a decis în favoarea variantei de a nu pune un vicepreşedinte UDMR-ist, lăsând totuşi liderului organizaţiei un mandat de a negocia chestiunea cu omologul său de la PSD.

PSD decide

În timp ce preşedintele executiv al UDMR, Szabo Odon, a ţinut să amintească public că USL are un protocol de colaborare cu maghiarii şi că se aşteaptă ca "românii" să se ţină de cuvânt dându-le poziţii secunde în administraţia locală şi judeţeană, arbitrul momentului a devenit PSD-ul. Ioan Mang (foto), liderul filialei Bihor, e dispus să continue "căsătoria" cu UDMR, atât pentru a nu lăsa liberalii să se fortifice, cât şi pentru că sub guvernările PDL udemeriştii au oferit unor social-democraţi câteva din posturile "lor", ca de pildă şefia OPC pentru Sebastian Secoşan şi a Casei de Pensii pentru Leontin Ţârlea. Şi vrea să fie "recunoscător"...

De altfel, la reuniunea de vineri a Biroului Judeţean al PSD, Mang a venit însoţit de Kiss, pe care l-a şi lăsat să pledeze pentru cedarea de către USL a unui post de vicepreşedinte la CJ, explicând că, fără UDMR, USL nu-şi va putea "trece" proiectele. Ca urmare, pesediştii l-au mandatat pe Mang să-l convingă pe Popa sau să-l facă să accepte. Căci alternativa la cooptarea UDMR la putere ar fi dezintegrarea USL Bihor, cei 8 consilieri judeţeni PSD putând să se alăture celor 16 ai UDMR, PDL şi PPDD. Astfel, Popa s-ar trezi că degeaba a fost ales preşedinte, rămânând cu gloria şi ponoasele, iar perdanţii alegerilor cu puterea...

În condiţiile în care pentru constituirea noilor consilii legea prevede un termen de 20 de zile de la data alegerilor, cel mai probabil deznodământul va fi cunoscut întâi la Oradea, chiar săptămâna aceasta, iar la judeţ cu puţin înainte de finele lunii. Abia atunci orădenii şi bihorenii vor şti dacă, în premieră, vor avea sau nu aceiaşi "vici" sau, dimpotrivă, vor vedea de-a dreapta lui Bolojan şi Popa feţe noi. Pentru noi, nu pentru ei...

FRUNTAŞII BIHORULUI
100 de primari

USL a câştigat alegerile şi la capitolul primari. PNL are 37 de edili (22 aleşi în numele partidului şi restul al USL), din care 4 în municipii şi oraşe, prin Ilie Bolojan (Oradea), Adrian Domocoş (Beiuş), Zeno Ţipţer (Aleşd) şi Gheorghe Balaj (Ştei), plus cei din comunele Abram, Aştileu, Auşeu, Avram Iancu, Batăr, Bulz, Boianu Mare, Bratca, Brusturi, Budureasa, Căbeşti, Câmpani, Cociuba Mare, Copăcel, Criştioru de Jos, Derna, Dobreşti, Girişu de Criş, Hidişelu de Sus, Lazuri de Beiuş, Măgeşti, Nojorid, Oşorhei, Pomezeu, Răbăgani, Roşia, Suplacu de Barcău, Şuncuiuş, Tileagd, Tinca, Toboliu, Tulca, Vadu Crişului şi Vîrciorog. Liberalii sunt urmaţi de UDMR, cu 24 de primari, din care 4 în oraşe, la Salonta (Torok Laszlo), Marghita (Pocsay Zoltan), Săcueni (Beres Csaba) şi Valea lui Mihai (Nyako Jozsef), plus cei din Abrămuţ, Biharia, Borş, Buduslău, Cetariu, Cherechiu, Chişlaz, Ciuhoi, Curtuişeni, Diosig, Lugaşu de Jos, Paleu, Roşiori, Sălacea, Sălard, Şimian, Tarcea, Tămăşeu, Tăuteu şi Viişoara. Pe locul 3 s-a clasat PDL, cu 22 de primari, din care 2 în oraşele Vaşcău (Florin Porge) şi Nucet (Costel Sîrghie), şi restul în comunele Balc, Borod, Bunteşti, Cărpinet, Cefa, Ceica, Ciumeghiu, Curăţele, Drăgeşti, Husasău de Tinca, Lunca, Mădăras, Olcea, Rieni, Săcădat, Sânmartin, Sântandrei, Şinteu, Şoimi, Tărcaia. PSD totalizează 15 primari de comune (9 aleşi în numele partidului şi 6 sub sigla USL), la Căpâlna, Drăgăneşti, Finiş, Gepiu, Holod, Ineu, Pietroasa, Pocola, Remetea, Sâmbăta, Sânnicolau Român, Sîrbi, Spinuş, Ţeţchea, Uileacu de Beiuş. PC şi PPDD au câte un primar, la Lăzăreni şi respectiv Popeşti.