Prefectul Claudiu Pop a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă la care au participat şi reprezentanţii Primăriei şi Poliţiei Sânmartin, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Gărzii de Mediu Bihor, precum şi ai Muzeului Ţării Crişurilor şi Agenţiei pentru Resurse Minerale, rezultatele controalelor desfăşurate în ultimele trei săptămâni de o comisie specială formată din specialişti ai acestor instituţii, pentru depistarea exploatărilor ilegale de apă geotermală.

Potrivit prefectului, verificările au vizat 161 de locaţii (dintre care 112 la persoane juridice şi 49 la persoane fizice), unităţi de cazare cu piscine din Sânmartin, inclusiv Băile 1 Mai (unde a scăzut îngrijorător nivelul şi temperatura apei din lacul cu nuferi) şi din Băile Felix.

7 cu ocaua mica

Prefectul a declarat că, din cele 161 locaţii, şase au fost găsite cu nereguli privind exploatarea apei geotermale, fie fără niciun fel de autorizaţie, fie la adăpostul unor autorizaţii pentru extracţia de apă rece (primite de la Administraţia Bazinală Ape Crişuri), nu în baza unor licenţe (care pot fi eliberate doar de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale).

"Am constatat probleme la şase locaţii, persoane juridice şi persoane fizice", a spus prefectul, nominalizând: SC Antimos (unde s-a descoperit un foraj de 130 metri fără niciun fel de documentaţie, dispunându-se cimentarea lui), PFA Ţărmurean Dorel (care a solicitat un foraj pentru extragerea de apă minerală în vederea satisfacerii nevoilor proprii, cerere respinsă însă de ANRM pentru că apa din foraj era de fapt apă geotermală), PFA Soane Pavel (avea autorizaţie pentru apă rece, dar extrăgea apă termală), SC Romfelix Consulting Art SRL (unde forajul, nefuncţional, a fost făcut în subsolul Casei de Cultură din Felix, clădire aflată în proprietatea Primăriei Oradea, şi unde s-a dispus cimentarea puţului), Pensiunea Davidoff (unde s-a descoperit că piscina era alimentată cu apă dintr-un foraj neautorizat) şi SC Agro Dumpex Mediaş SRL Sânmartin (unde forajul nu era utilizat la data controlului, dar prezenta urme specifice existenţei de apă geotermală).

Între păsuiri şi reveniri

De asemenea, prefectul Claudiu Pop a precizat că la 38 de adrese membrii Comisiei speciale nu au reuşit să intre pe proprietăţile persoanelor juridice şi fizice, care nu au deschis uşile, aceştia primind notificări că reprezentanţii Comisiei vor reveni până la 20 septembrie.

Tot până la această dată au fost păsuiţi proprietarii găsiţi cu nereguli, pentru a cimenta forajele făcute fără acte legale. În caz contrar, a specificat prefectul, "ne vom adresa cu plângeri penale pentru realizarea de exploatări neautorizate prijn încălcarea legii resurselor minerale".

Pop a mai spus, totodată, că "o parte din cei găsiţi cu nereguli au contestat rezultatul controlului în instanţă, solicitând analizarea probelor de apă pentru a arăta dacă aceasta este termală sau rece. "Dacă vor aduce probe că apa nu este termală, nu vom avea ce face, dar - din ce spun membrii Comisiei - este greu de crezut că apa din forajele respective este altceva decât apă termală".

Pericolul nr. 1 - seceta

Întrebat de jurnalişti dacă apreciază că cele şase foraje suspectate ca fiind ilegale au putut cauza scăderea nivelului şi temperaturii apei din lacul cu nuferi din Băile 1 Mai, fapt ce pune în pericol rezervaţia naturală, şeful biroului local al ANRM, Radu Miron, şi-a exprimat deschis scepticismul, mai ales că - înaintea controlului - custodele rezervaţiei, Muzeul Ţării Crişurilor, punea fenomenul pe seama existenţei a circa 100 de foraje frauduloase.

"Nu cred că şase foraje au influenţat în asemenea măsură situaţia. În opinia mea, cauza determinantă este seceta prelungită din ultimii 20 de ani, şi mai ales din ultimii doi", a spus Miron.

În final, prefectul a afirmat că dacă nivelul şi temperatura apei termale din lacul cu nuferi nu vor reveni la normal, fie se va trece la impunerea de restricţii în exploatarea zăcământului din zonă, fie se vor face demersuri la Academia Română (singura în măsură să decidă, dat fiind statutul de rezervaţie naturală protejată) pentru a se face un foraj mai adânc din care să fie alimentat lacul.

De menţionat că în Sânmatin (inclusiv Băile Felix şi 1 Mai) funcţionează şapte societăţi care au licenţe legale pentru exploatarea apei termale: SCT Felix (cel mai mare consumator, care la rându-i furnizează apă termală pentru alţi 49 de consumatori), Agricola Romgera, Pod Selcom, Arcasian, Pro Quadratica, Macmex şi HR Prest SRL.