Eroare judiciară gravă a unor magistraţi orădeni, care au trimis la închisoare săptămâna trecută patru oameni, ca să execute o pedeapsă pe care o ispăşiseră deja. Victime sunt patru dintre protagoniştii celebrului dosar Top Construct al DNA Oradea, între care şi fostul subprefect PSD Nicu Odobasianu, condamnaţi la detenţie pentru o fraudă care a păgubit Primăria municipiului Beiuş cu peste 1,2 milioane lei.
Eliberaţi condiţionat, cei patru au vrut să-şi reducă din pedepsele rămase, însă în loc să le răspundă favorabil solicitărilor, judecătorii i-au trimis, din nou, de unde au plecat. În puşcărie!
Fraudă de Top
Fostul subprefect Nicu Silviu Odobasianu, inginerii Nicolae Viorel Pancu, Gelu Laurenţiu Hasan şi Nicolae Sotoc sunt printre cele 17 persoane trimise în faţa instanţei de DNA Oradea în toamna anului 2013 sub acuzaţii de abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la abuz, complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece au facilitat unei firme din Oradea, Top Construct, încasarea ilegală a peste 1,2 milioane lei pentru lucrări edilitare executate doar pe hârtie.
Povestea datează de peste un deceniu şi a a ajuns să zdruncine serios "elita" politică beiuşeană. Firma Top Construct a obţinut un contract de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare din Beiuş în valoare de 4,9 milioane lei, sumă din care a încasat 2,4 milioane lei pe facturi acceptate la plată de reprezentanţii Primăriei deşi executase lucrări de nici 1,2 milioane. Ulterior, folosindu-se de un document fals cu antetul şi ştampila Primăriei Beiuş, administratorul Top Construct, Ciprian Berindea, a lichidat depozitul bancar de 750.000 lei reprezentând garanţia de bună execuţie a lucrărilor, iar apoi s-a făcut nevăzut.
După gratii
Procesul declanşat împotriva celor 17 inculpaţi s-a terminat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe 3 iunie 2016, când 7 dintre ei au fost condamnaţi la închisoare cu executare: administratorul Top Construct s-a ales cu 5 ani şi 9 luni, fostul primar al municipiului Beiuş, Nicu Silviu Odobasianu (ulterior numit subprefect) cu 4 ani şi 2 luni, viceprimarul Viorel Iuhas - 3 ani şi 10 luni, şeful de lucrări al Top Construct, Nicolae Pancu - 4 ani şi 4 luni, dirigintele de şantier Nicolae Sotoc - 4 ani, Gelu Hasan, responsabilul de proiect din cadrul Primăriei - 4 ani şi 6 luni, Emil Oaie, şeful Serviciului de Amenajare a Teritoriului şi Investiţii - 4 ani şi 2 luni.
Alţii au scăpat cu pedepse cu suspendare: succesorul PNL-ist al lui Odobasianu la Primărie, Adrian Domocoş (foto), judecat în prezent şi în alte dosare de corupţie, a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni, fostul viceprimar şi deputat PNL Gheorghe Costin a primit 2 ani şi 8 luni, iar Octavian Codreanu, şi el fost primar PDL în perioada 1996-2000, 2 ani şi 3 luni.
Minus abuz
Imediat după pronunţarea sentinţei definitive, în aceeaşi zi de 3 iunie 2016, persoanele condamnate la detenţie au fost încarcerate. Un an mai târziu, pe 11 mai 2017, din puşcărie, Odobasianu, Hasan, Pancu, Iuhas, Sotoc şi Oaie au deschis un nou proces, făcând contestaţie la executare, ca să obţină scăderea din totalul pedepselor a celor încasate pentru abuz în serviciu.
Motivul? Între timp, infracţiunea fusese dezincriminată printr-o celebră decizie a Curţii Constituţionale a României. După cum se ştie, în iunie 2016 CCR a decis că rămân infracţiuni de abuz doar faptele comise prin încălcarea legilor şi ordonanţelor de urgenţă, nu şi a altor acte normative, cum era cazul lor.
Pe 5 decembrie 2017, judecătorul Rareş Şerban de la Tribunalul Bihor le-a dat dreptate. Pentru Odobasianu, pedeapsa a scăzut la de la 4 ani şi 2 luni la 2 ani şi 4 luni, pentru Iuhas de la 3 ani şi 10 luni la 1 an şi 6 luni, pentru Pancu de la 4 ani şi 4 luni la doar 2 ani, pentru Sotoc de la 4 ani la 1 an şi 8 luni, pentru Hasan de la 4 ani şi 6 luni la 2 ani şi 2 luni, iar pentru Oaie de la 4 ani şi 2 luni la 1 an şi 10 luni.
Sentinţe copy-paste
Magistratul a constatat, totodată, că cei şase condamnaţi "se află în faza de executare a pedepselor" şi a dispus ca la rămânerea definitivă a verdictului său, acestora să li se anuleze vechile pedepse şi să li se emită noi mandate de executare, pentru pedepsele "subţiate". "Constată executată pedeapsa închisorii de către petentul Iuhas Viorel", a mai precizat magistratul în soluţia din decembrie 2017.
Atacată de procurorii DNA, care au cerut menţinerea pedepselor iniţiale, decizia a fost menţinută integral, pe 19 martie 2018, de judecătoarea Laura Soane de la Curtea de Apel Oradea şi comunicată, în aceeaşi zi, conform procedurii, la Tribunal, judecătorului delegat să emită noile mandate de executare a pedepselor, adică fostei vicepreşedinte a instanţei, Crina Muntean.
Aceasta a fost cea care, pentru prima dată, a făcut ceea ce ar fi trebuit să facă anterior judecătorii, procurorii de şedinţă ori măcar avocaţii condamnaţilor: printr-un simplu apel telefonic a verificat situaţia juridică a celor 6 petenţi, stabilind astfel că doar unul singur, Emil Oaie, mai era în detenţie. Viorel Iuhas (foto) fusese eliberat pe 18 decembrie 2017, pentru că îşi ispăşise pedeapsa în întregime, iar patru fuseseră eliberaţi condiţionat: Odobasianu pe 13 septembrie, Hasan pe 5 decembrie, iar Pancu şi Sotoc pe 20 decembrie.
Din nou după gratii
De îndată, judecătoarea a sesizat Curtea de Apel, sub forma unei noi contestaţii la executare, în care explica faptul că "în prezent inculpaţii au executat pedepsele, fiind eliberaţi condiţionat" şi solicita, prin urmare, ca instanţa superioară să comunice "la care inculpaţi se emit forme de executare".
Curtea, însă, a pasat soluţionarea problemei la Tribunalul Bihor, unde cauza a primit termen de judecată abia pe 21 martie, adică peste 2 zile. Muntean s-a trezit astfel în situaţia de a fi obligată să respecte o sentinţă judecătorească eronată şi să emită mandate de executare pe numele unor oameni care, în realitate, îşi consumaseră pedepsele. Noile mandate de executare, emise lunea trecută, pe 19 martie, la finalul zilei, au fost puse în executare în aceeaşi seară de poliţişti, astfel că Odobasianu, Sotoc, Pancu şi Hasan au fost ridicaţi de Poliţie în toiul nopţii şi depuşi la Penitenciar, pentru a doua oară.
Daţi-le drumul!
Între timp, contestaţia la executare promovată de judecătoarea Muntean şi-a urmat cursul, acţiunea fiind susţinută inclusiv de DNA, care a cerut, la fel ca fosta vicepreşedintă a Tribunalului, admiterea ei pe considerentul că reîncarcerarea era nelegală.
Miercurea trecută, instanţa a dispus, firesc, anularea noilor mandate de executare. Degeaba, însă. Cei patru oameni reîntemniţaţi din greşeală tot nu au fost eliberaţi, rămânând după gratii până la începutul acestei săptămâni, când expiră cele 5 zile - termenul în care, conform procedurilor, procurorii ar putea ataca soluţia dacă ar considera-o nelegală.
Nu au făcut-o şi, ca atare, după o săptămână în care au fost lipsiţi de libertate fără temei, Odobasianu, Hasan, Pancu şi Sotoc vor fi eliberaţi. Ce se va întâmpla în continuare, dacă vor cere tragerea la răspundere a judecătorilor superficiali care i-au retrimis după gratii, vor hotărî doar ei. Dacă nu cumva se vor feri de noi "complicaţii"...
PRECEDENT IERTAT
Alţi judecători, aceeaşi gafă
Un alt bihorean care a căzut victimă unei erori judiciare similare cu cea a beiuşenilor din lotul Top Construct, datorată tot unei crase neglijenţe a magistraţilor, este Călin Lincar, un hoţ de maşini condamnat în 2009 la 9 ani de închisoare şi eliberat condiţionat în 8 iulie 2014, cu un rest de pedeapsă neexecutat de 1.211 zile.
După eliberare, ca să scadă din "codiţa" rămasă, Lincar a formulat o contestaţie în anulare, cerând să-i fie şterse pedepsele aplicate pentru fapte ce fuseseră prescrise la data pronunţării sentinţei, acţiunea sa fiind admisă de un complet al Curţii de Apel Oradea format din judecătorii Antik Levente, Adela Condrovici şi Andrei Rus. Aceştia au anulat mandatul de executare a pedepsei iniţial, dar au emis pe numele bărbatului un altul, fără să-i verifice situaţia, trimiţându-l din nou la închisoare de parcă nu şi-ar fi executat pedeapsa.
Lincar a mai stat după gratii încă două săptămâni, după care a dat statul în judecată, obţinând daune morale de 6.000 lei. În urma procesului de pretenţii, Ministerul Finanţelor a sesizat Inspecţia Judiciară, care la rându-i a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sancţionarea judecătorilor orădeni, pentru încălcarea normelor procedurale, "evidentă, neîndoielnică şi cu consecinţe deosebit de grave". Secţia pentru judecători a respins, însă, acţiunea ca neîntemeiată, iar Inspecţia Judiciară n-a mai atacat-o, aceasta rămânând definitivă.