"La mulţi ani!", cu Irina... BIHOREANUL vă prezintă povestea, dar şi poveţele campioanei Irina Bara, una dintre sportivele de top ale României (FOTO)

Am "prins-o" pe Irina după o zi cu trei antrenamente în care, pe deasupra, îşi şi pregătea - cu rezervarea unor zboruri şi cazări - plecarea la turneul de Grand Slam Australian Open. 

E obişnuită cu viaţa pe drum, cu programul plin şi cu munca din greu. Dar - spune ea simplu - îi place tenisul, sport pe care l-a descoperit când era de-o şchioapă, iar de atunci nu l-a părăsit şi nu l-a "înşelat", dedicându-i cea mai mare parte din timpul ei... 

BIHOREANUL vă spune povestea Irinei Bara, cea mai prolifică tenismenă din Bihor şi una dintre sportivele de top ale României. 

Tenis în sânge 

Irina s-a născut şi a crescut în Ştei, iar terenul de tenis i-a fost a doua casă. Tatăl ei, Călin, era şi atunci antrenor şi preşedinte al clubului de tenis Iris, iar micuţa Irina a făcut cunoştinţă, inevitabil, cu "sportul alb". "De mică am stat pe lângă el şi am început şi eu să învăţ. La început am jucat la perete, apoi şi cu alţi copii...", rememorează sportiva joaca de început, care avea să fie baza unei cariere de succes. 

Rezultatele n-au întârziat. Irina îşi aminteşte momentul în care a primit prima ei cupă. Avea 7 ani şi jumătate şi tocmai câştigase un turneu la Deva. "Acela a fost primul moment când am început să-mi doresc eu să merg la mai multe turnee, să-l împing eu pe tatăl meu... Al doilea a fost când am câştigat Naţionalele, la vârsta de 10 ani", povesteşte şteianca. 

Pentru startul în carieră le mulţumeşte părinţilor, care, spune ea, au sprijinit-o mereu, moral şi financiar, căci tenisul nu este un sport accesibil. "Toate cheltuielile şi le acoperă sportivul, pregătirea, deplasările, la început de carieră până şi echipamentele. Dacă părinţii mei nu ar fi făcut sacrificii, nu aş fi reuşit", explică ea. 

De prin lume adunate... 

În vârstă de 26 de ani, Irina Bara este una dintre cele mai prolifice tenismene din România şi, de departe, cel mai bine cotată din Bihor. De-a lungul carierei a câştigat numeroase turnee ITF, adică organizate sub egida International Tennis Federation, precum şi, în 2021, dintr-un şut, patru turnee WTA, adică organizate sub egida Women’s Tennis Association. 

Cele patru trofee le-a obţinut în ultimele luni ale anului 2021, în circuitul de dublu, făcând pereche cu Ekaterine Gorgodze din Georgia. Astfel, perechea Bara - Gorgodze (foto) şi-a trecut în palmares titlurile de la Karlsruhe (Germania), Transylvania Open de la Cluj-Napoca, titlul de la Buenos Aires (Argentina) şi pe cel al turneului de la Montevideo (Uruguay).

"Înainte de competiţia din Germania, am rămas amândouă fără partenere la dublu. Ne cunoşteam deja şi am stabilit că vom juca împreună. Ne-am înţeles din start bine pe teren şi am câştigat patru din cele cinci turnee la care am participat", spune şteianca. 

Roland Garros, turneul de suflet 

Dintre cele patru titluri WTA, cel obţinut în România îi este cel mai drag. "Pentru trofeul de la Cluj m-am bucurat cel mai mult, căci l-am primit în România, iar la finală au venit şi părinţii şi sora mea", zice tenismena. 

Irina are în palmares şi alte reuşite. Spre exemplu, în 2018, în pereche cu Mihaela Buzărnescu, a ajuns până în sferturile de finală ale celebrului Roland Garros, turneul ei preferat. "Îmi place Parisul, îmi place zgura şi am avut cele mai bune rezultate acolo...", îşi motivează tenismena alegerea. La simplu, a ajuns, în 2020, până în turul al treilea. 

În top 

Până acum, cele mai bune clasări ale Irinei în topul WTA au fost locul 56 la dublu (mai 2019) şi 112 la simplu (iunie 2021). Că rezultatele fetei nu sunt de ici, de colo, o arată şi câştigurile pe care le-a adunat de-a lungul anilor. Potrivit site-ului oficial al WTA, acestea se ridică la peste 900.000 de dolari. În acest an, şteianca a debutat şi în echipa României de Fed Cup, în confruntarea cu Italia, pierdută însă de tricolore. 

Pentru a putea juca la acest nivel, de circa trei ani, Irina locuieşte în Bucureşti, însă este antrenată în continuare de la distanţă de tatăl ei, Călin, în colaborare cu un reputat tehnician din Capitală, Marius Comănescu. De altfel, sportiva a părăsit Şteiul de mai multă vreme, iar mai bine de doi ani s-a pregătit chiar în Spania. 

Muncă şi relaxare

Timp liber nu prea are, căci participă la multe turnee, iar înaintea fiecăruia trece printr-o perioadă de pregătire, care poate include chiar şi trei antrenamente pe zi, adică vreo 6-7 ore de efort. S-a obişnuit cu acest ritm de viaţă şi este convinsă că altfel n-ar veni nici reuşitele.

Din când în când, se răsfaţă totuşi cu o vacanţă: "În noiembrie, după turneul din Uruguay, am terminat sezonul competiţiilor, aşa că eu şi Ekaterine am mai rămas o săptămână. Eram deja acolo, era cald, aveam plaja la dispoziţie...".  

Crăciun în Ştei 

De Crăciun, a venit acasă, în Ştei, dar a putut rămâne doar trei zile. Pe acelea le-a petrecut cu părinţii Călin şi Adela, sora mai mică Daria şi bunicii Ghiţă şi Lina, toţi mândri de Irina, de talentul şi performanţele ei. 

"Cum nu pot să stau mult, de câte ori mă întorc îmi petrec timpul cu familia. Uneori, în timpul verii, mă duc şi la club (n.r. - al tatălui său) şi ţin antrenamente cu copiii", povesteşte ea.

ACASĂ DE CRĂCIUN. Deşi în ultimii ani este mai degrabă un „cetăţean al lumii”, de Crăciun Irina s-a întors acasă, în Ştei, pentru a sărbători alături de părinţii Călin şi Adela, de sora mai mică, Daria, şi de bunicii Ghiţă şi Lina. De altfel, bunicul e mândru nevoie-mare şi colecţionează toate articolele din ziare despre celebra sa nepoată. Fără îndoială, se va bucura să-l decupeze și pe acesta, din ediţia tipărită a BIHOREANULUI...

Nu privi în urmă!

După un an plin, cum are orice sportiv de top, Irina se pregăteşte deja temeinic pentru următorul, căci în 28 decembrie zboară spre Melbourne, unde în ianuarie 2022 va concura la turneul de grand slam Australian Open, atât la simplu (în calificări), cât şi la dublu (direct pe tabloul principal). Nu-şi propune un ţel anume, dar speră să joace cât mai mult în anul ce vine şi, mai ales, să fie ferită de accidentări. 

De alte hopuri a învăţat să treacă pe cont propriu. Spre exemplu, în momentele tensionate sau frustrante din fiecare meci, Irina aplică o metodă: "Încerc să rămân calmă şi să mă concentrez pe următorul punct, să nu privesc în urmă...". Poate fi un soi de povaţă şi pentru alţii în anul ce vine. Întotdeauna ai şansa de a câştiga următorul punct...