Românii sărbătoresc, duminică, 1 Decembrie, Ziua Naţională în cinstea Marii Uniri din 1918.

Unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşul cu România fost hotărâtă pe 1 Decembrie 1918, cu vot unanim de către delegaţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

"Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

Hotărârea a fost luată după ce pe 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

În urma Marii Adunări Naţionale, la Alba Iulia a fost constituit Marele Consiliu Naţional Român care în următoarea zi a înfiinţat Consiliul Diligent Român, un guvern provizoriu avându-l în frunte pe Iuliu Maniu.

Marea Unire a fost ratificată de către Guvernul României pe 11 decembrie, când declaraţia de la Alba Iulia i-a fost înmânată Regelui Ferdinand.

Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România, un an mai târziu, pe 29 decembrie 2019.

Oradea, rol important

Oradea a avut un rol important în Mare Unire. Pe 12 octombrie 1918, în casa avocatului Aurel Lazăr, s-a semnat Declaraţia de Independenţă a Românilor din Transilvania, după care acest document a fost citit la Adunarea de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Populaţia românească a oraşului era de circa 8% (din 65.000 locuitori), dar asta nu a împiedicat PNR ca pe 12 octombrie 1918 să adopte aici Declaraţia de autodeterminare a românilor de dincoace de Carpaţi.

Deşi nu se referea expres la unire, documentul a declanşat "procedurile" necesare realizării acesteia, adică "ruperea" definitivă a Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului de Ungaria, prin "independenţa" etnicilor români, majoritari în cele patru provincii. Era primul pas al "migrării" lor către România.

Declaraţia de la Oradea a fost citită apoi în Parlamentul de la Budapesta de către Alexandru Vaida-Voevod, el primind aprecierile şi tot el înfruntând huiduielile. Existând un astfel de document, tradus şi oficializat, s-a putut convoca Marea Adunare Naţională din 1 decembrie de la Alba Iulia şi s-au putut alege delegaţii, Bihorul trimiţând 131 de oficiali. Oradea devenea, astfel, prima "cetate a Unirii".

Programul manifestărilor de duminică

În Oradea festivităţile de Ziua Naţională vor începe la ora 12, în Parcul 1 Decembrie, cu ceremonialul religios şi alocuţiuni, urmate de un recital folcloric şi festivitatea de depuneri de coroane, jerbe şi buchete de flori.

De la ora 13.30 va avea loc defilarea personalului militar şi a tehnicii din dotare pe un traseu pornind de lângă Colegiul Naţional Emanuil Gojdu până la Oradea Plaza.

Imediat după finalizarea paradei, activităţile se vor muta pe platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor, iar în jurul orei 14 va începe distribuirea meniului tradiţional de fasole cu ciolan şi varză murată.

Potrivit Primăriei Oradea, porţiile vor fi oferite în caserole, în două puncte de distribuţie, din care unul contra cost (la preţul de 5 lei). "În acest an, municipalitatea a pregătit pentru orădeni 2.700 de porţii de mâncare, preparate de către Garnizoana Oradea, la popota militară", se arată în comunicat.

Festivităţile dedicate Zilei Naţionale a României se vor încheia cu defilarea şi retragerea cu torţe, pe traseul: strada Dunării – strada Republicii – Piaţa Ferdinand – Piaţa Unirii - Avram Iancu - Armatei Române, în intervalul orar 18-18:30.

Citiți și articolul: 

Stegarul Marii Uniri: Unirea Transilvaniei cu Ţara Mamă a avut un prim punct declanşator în Oradea