Au dat oraşul pe sat şi nu regretă. Unii şi-au făcut pensiuni, alţii şi-au cumpărat scule. Toţi au profitat de fondurile europene pentru dezvoltarea mediului rural şi acum conduc afaceri înfloritoare.

"Când am spus că amenajez o pensiune la Bălnaca toată lumea mi-a spus: «Eşti nebun, n-o să meargă nimeni acolo!». Şi uite că vine. Avem turişti din tot Ardealul, din Ungaria, Austria, Germania", povesteşte Florin Gavrilaş, patronul pensiunii Casa Bucătarului şi bucătarul însuşi...

Afaceri rurale

Oricât s-ar fuduli orăşenii, satul bate oraşul la absorbţia de fonduri europene. În vreme ce beneficiarii publici şi privaţi din mediul urban îşi prind urechile în raportări de progres, cei de la ţară trag deja linie. Cele 4.036 proiecte în valoare totală de 460,2 milioane euro, contractate în Bihor prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, erau finalizate la sfârşitul lunii iunie în proporţie de 81%.

Asta nu înseamnă că banii au fost băgaţi musai în pământ şi animale. Antreprenorii bihoreni au în diferite stadii de implementare 584 de proiecte, în valoare de 105 milioane euro, finanţate prin măsurile 312 şi 313, rezervate microîntreprinderilor şi activităţilor turistice. "Mediul rural nu trebuie să fie dependent de activitatea sezonieră din agricultură. Aici se pot dezvolta turismul, meşteşugurile şi diferite sectoare de producţie", spune Cristian Buzlea (foto), directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bihor.

La casa bucătarului...

În 2006, când au pus bazele pensiunii Casa Bucătarului pe uliţa principală din Bălnaca, nimeni nu dădea vreo şansă de reuşită soţilor Florin şi Dana Gavrilaş. "Am vrut să construim în Sînmartin, dar Primăria ne-a cerut să cedăm teren pentru drum pe două laturi şi să acceptăm ca reţeaua de canalizare a comunei să traverseze parcela în diagonală, astfel că nu mai puteam construi nimic în curte. Am refuzat", povesteşte bărbatul.

Florin Gavrilaş (foto) este bucătar de meserie, cu o experienţă de 5 ani în Germania, iar Dana a fost recepţioneră în Băile Felix. Tânărul cuplu a pariat tot ce avea pe o pensiune ridicată pe locul unei casei moştenite de la părinţii femeii. În decembrie 2006 au dat în folosinţă 6 camere, după o investiţie de 180.000 euro făcută pe jumătate cu fonduri SAPARD, iar pe jumătate cu fonduri proprii.

În 2008, au extins construcţia la 14 camere şi un apartament, printr-un credit de 150.000 euro. "În primul an a fost cel mai greu. După Revelion n-a mai intrat nimeni, nici măcar la o cafea. Apoi, din primăvară, oamenii au început să vină, atraşi de bucătăria noastră, până când a lovit criza. După 2008, din nou, doi ani am ţinut-o tot pe avarie, cu rate de 3.000 euro pe lună, plus cheltuielile de funcţionare", povesteşte Dana.

Piscina de Bălnaca

În 2011, când piaţa a dat semne de revenire, familia Gavrilaş a investit 228.000 euro, din care 90.000 euro contribuţie proprie, într-un complex cu patru piscine, cu vedere la dealurile din jur. Apa din bazine este încălzită cu panouri solare montate pe clădirea din lemn care adăposteşte vestiarele, iar sistemul e complet automatizat. "Pe lângă bucătărie trebuia să oferim ceva în plus turiştilor. Pe căldurile astea, se pare că am ales bine", crede Florin.

Acum piscinele sunt pline, la fel şi camerele, iar la sfârşit de săptămână terasa e luată cu asalt de orădenii dornici de-o baie şi-o friptură. Soţii Gavrilaş şi cei 12 angajaţi ai lor lucrează zi-lumină. "Aici nu e ca-n Felix unde, dacă ai un pat, îţi bate clientul la uşă ca să ceară cazare. Trebuie să ai cele mai bune servicii şi să oferi mereu ceva în plus", spune proprietarul.

"Oraşul nu te ajută cu nimic..."

Chiar dacă frumuseţea satului favorizează turismul, oportunităţile de afaceri în mediul rural sunt şi ele mari. Adrian Lele (foto), patronul firmei Lunca Verde, produce în Oşorhei, cu 5 angajaţi, materiale publicitare, de la bannere şi reclame luminoase la inscripţii şi tipărituri. "În domeniul ăsta, oraşul nu te ajută cu nimic. Lucrezi cu firme, nu cu persoane fizice, ca să te caute clientul din stradă", explică întreprinzătorul.

Aşa că spaţiul din centrul comunei este numai bun pentru afacerea sa. "Camioanele care vin după marfă găsesc tot timpul loc de parcare. Avem şi un punct de lucru în Oradea, pe strada George Enescu, dar dacă ar fi să producem acolo ar trebui să cărăm marfa cu cârca până pe Bulevardul Magheru, unde ar putea intra camioanele", explică Lele.

Tânărul a investit într-o imprimantă performantă 86.000 euro, finanţare primită prin FEADR. Contribuţia proprie s-a ridicat la 26.000 euro, dar a meritat fiecare cent. "Până acum, când clientul cerea un banner trebuia să-l comand la alţii. Acum îl produc singur, la un preţ mult mai mic". Imprimanta scoate un banner la 4,5–5 euro bucata, adică doar jumătate din preţul concurenţei din Ungaria. Şi comenzile curg...

Tare ca piatra

Tot scule şi-a cumpărat şi Marcel Slezinger, patronul firmei Meşteri Pietrari. Specializat în prelucrarea de travertin şi calcar, a investit la Alparea 160.000 euro din fonduri europene pentru a se dota cu o maşină cu comandă numerică pentru tăieri, frezări şi strunjiri în piatră, contribuţia proprie fiind de 40.000 euro. "Maşina taie exact, reducând pierderile, iar lucrul merge de trei ori mai repede", zice meşterul.

Absolvent al Facultăţii de Artă Plastică, Marcel a muncit doi ani în Anglia la restaurarea de clădiri, iar acum are propria firmă, cu 5 angajaţi. A pornit mai greu, s-a dezvoltat pe credite, dar în prezent este fără datorii. Primele joburi au fost amenajarea unor cascade ornamentale pentru curţile fraţilor Micula, apoi a făcut trepte, ancadramente şi pavaje pentru diverşi clienţi privaţi, iar astăzi lucrează la singurul iconostas din piatră pentru o biserică ortodoxă. "Piatra e un domeniu exclusivist. E mai greu, pentru că trebuie să creezi o piaţă, dar piaţa are potenţial", spune tânărul, convins de creşterea, chiar dacă lentă, a cererii.

Până atunci, se concentrează să facă lucrări de calitate care să-i servească drept carte de vizită. Pentru că, vorba bătrânilor: decât codaş la oraş, mai bine-n satul tău fruntaş...

MESERIAŞII SATELOR
Finanţări pentru mediul rural

Finanţarea prin FEADR a activităţilor non-agricole din mediul rural va continua şi în ciclul bugetar 2014-2020, când UE va oferi în acest scop 100 milioane euro pentru întreprinzătorii români. Prin măsura 6.2 aceştia vor putea accesa finanţări între 50.000-70.000 euro pentru activităţi de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism. Sprijinul se va acorda în tranşe de 70% la semnarea contractului de finanţare, diferenţa de 30% urmând să fie acordată după implementarea planului de afaceri.

La fel, măsura 6.4 prevede finanţări de 150 milioane euro pentru construcţia, dotarea şi modernizarea clădirilor, achiziţionarea de utilaje, echipamente şi altele, sprijinul urmând să se acorde în limita a 200.000 de euro pe trei ani. Cofinanţarea europeană, de minim 70% din valoarea totală a investiţiei, poate urca la 90% în cazul activităţilor de producţie, serviciilor medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism.

Pentru ambele măsuri se pot deja depune cereri de finanţare.