Lăcomia strică omenia: Instigaţi de UDMR, lugăşenii au blocat alimentarea cu gaz a Aleşdului

Un întreg oraş, Aleşdul, nu se poate bucura de confortul şi economiile folosirii gazului metan din cauza comunei vecine, Lugaşu de Jos. Nemulţumiţi de sumele primite în schimbul acceptului ca magistrala Transgaz să treacă pe sub pământurile lor, sătenii au blocat o investiţie de peste 15 milioane de euro, provocând daune de alte câteva milioane de euro firmelor din zonă, care au nevoie de gaz ca de aer pentru a-şi continua activitatea.

BIHOREANUL vă prezintă un caz halucinant: boicotul unei minorităţi asupra unei majorităţi a făcut ca o lucrare aproape finalizată să trebuiască, pur şi simplu, refăcută.

Proiect ambiţios

Pe considerentul că utilităţi precum apa, canalizarea, electricitatea şi gazul sporesc valoarea unei zone şi îi impulsionează dezvoltarea economică şi urbanistică, autorităţile au elaborat cu 10 ani în urmă, când preşedinte al Consiliului Judeţean era actualul deputat PDL Ştefan Seremi (foto), un ambiţios program de conectare a Bihorului la magistralele de gaz metan. Una din acestea, "trasă" din anul 2003 dinspre Arad, pe traseul Căpâlna-Beiuş-Ştei, totalizează 84 de kilometri de conducte şi a fost finalizată, urmând ca distribuirea combustibilului să se facă din acest an, după ce va fi desemnat un operator licenţiat.

A doua magistrală, însă, proiectată la o valoare de peste 15 milioane de euro pe traseul Biharia-Paleu-Spinuş-Lugaşu de Jos-Aleşd (cu continuare până la Huedin, pe 133 de kilometri) se naşte mai greu decât şi-ar fi închipuit cineva. Iar asta fiindcă pe teritoriul comunei Lugaşu de Jos conductele montate cu doi ani în urmă au trebuit dezgropate anul acesta, deoarece localnicii nu s-au mulţumit cu despăgubirile primite. Instigaţi de propriul primar, spun cei afectaţi de întorsătura situaţiei.

Speranţe evaporate

Conform proiectului Transgaz, care derulează investiţia din propriul buget, fără ca pe bihoreni să-i coste măcar un leu, lucrările la magistrala Biharia-Huedin sunt executate pe trei tronsoane: Biharia-Urvind, dinspre Aleşd spre Lugaş şi spre Vadu Crişului şi, în fine, dinspre Huedin către Vadu Crişului. Scopul era, evident, ca predarea lucrării să aibă loc cât mai rapid, în proiect fiind prognozată pentru acest an. Socoteala companiei şi a fostei conduceri a CJ a nu s-a potrivit, însă, cu cea din teren. Cel puţin nu la Lugaş, unde joncţiunea între conducta dinspre Biharia şi cea dinspre Aleşd nu mai e posibilă.

"Ne-am bucurat că se trage gazul. Şi ca simpli locuitori, fiindcă în Aleşd până şi blocurile se încălzesc cu lemne după ce sistemul centralizat a dat faliment, dar şi ca întreprinzători, pentru că fabricile din zonă ar fi mai rentabile pe gaz decât cu propan sau păcură", spune aleşdanul Florin Oros (foto).

Recent, însă, a avut parte de un şoc: "Luna trecută ţevile montate între Aleşd şi Lugaş au fost pur şi simplu dezgropate şi stivuite la marginea oraşului".

Munca în zadar

Şeful echipei angajate să dezgroape conductele, Eminescu Mărâncărean, confirmă că, oricât pare de stupidă, situaţia e cea descrisă de Oros. "Pe 10 iunie am primit ordin să scoatem din pământ 2,3 kilometri de ţevi cu diametrul de 400 mm montate în 2008 şi 2009, fiindcă nu avem autorizaţie din partea Primăriei Lugaşu de Jos. Operaţiunea a durat două săptămâni şi costă peste 250.000 de euro", spune bărbatul.

Directorul de dezvoltare Transgaz, Nelu Paraschiv (foto), explică mai multe: "Ca-n Bihor n-am mai păţit nicăieri în ţară, să derulăm o investiţie aşa mare iar oamenii s-o blocheze". Transgaz a planificat despăgubirea proprietarilor de terenuri ce urmau să fie subtraversate de conducte conform legii gazelor, însă sumele stabilite, deşi iniţial acceptate de oameni, au fost respinse ulterior.

"Peste tot plătim 0,8 euro pentru fiecare metru pătrat afectat, ceea ce înseamnă nu doar bucata sub care trece conducta, ci şi o porţiune de 4 metri în stânga şi în dreapta ei, ca zonă de protecţie. Per total, 16 euro pentru un metru liniar de conductă. La Lugaş, după ce localnicii au acceptat aceste despăgubiri şi majoritatea au şi încasat banii, proprietarii terenurilor pe care trebuia să continuăm lucrarea au venit cu pretenţii exorbitante, cerând până la 30 euro pe metrul pătrat. Pentru 900 de metri liniari, unul a vrut 500.000 euro. Nici dacă se construia nu ştiu ce fabrică nu valora atât!", spune directorul.

Ca urmare, Transgaz a decis modificarea proiectului iniţial, astfel ca magistrala să ajungă dinspre Urvind la Aleşd nu direct prin Lugaş, paralel cu DN1, ci subtraversând Crişul Repede de pe malul drept spre cel stâng, cu deviere de 5,5 kilometri prin Ţeşchea şi Aştileu. Paraschiv crede că s-ar putea ca sătenii să-şi regrete lăcomia. "Vor vedea singuri că nu se pot dezvolta fără gaz. Pot să-şi ţină terenurile pentru construcţii, că nu vor avea valoarea pe care ar fi căpătat-o dacă beneficiau de gaz...".

Model negativ

În timp ce edilul Aleşdului, Zeno Ţipţer, afirmă că nu are cum interveni în treburile omologului său din Lugaş, Florin Oros susţine că sătenii au blocat aducţiunea gazului instigaţi de primarul UDMR Şorban Levente. "În 2007-2008, fostul primar al comunei, Gavril Biriş, a dat avizele necesare lucrărilor de construcţie. Apoi, în campania pentru alegerile locale, candidatul UDMR le-a zis oamenilor că dacă îl aleg pe el o să obţină despăgubiri mai mari. Cum n-a putut, i-a mobilizat să nu le accepte pe cele oferite", spune Oros.

Primarul Şorban Levente (foto) neagă, cum era de aşteptat, orice implicare de acest fel şi se apără spunând că el nu face decât să respecte voinţa celor ce l-au ales: "Eu nu reprezint Transgazul, ci comunitatea. Dacă Transgaz nu acordă despăgubirile cerute, mi se pare normal să nu permită oamenii folosirea terenurilor. Dacă ei ar vinde pământul pentru construcţia de case ar câştiga mai mult". Concluzia sa e clară: de vreme ce firma nu are acordul proprietarilor, a procedat corect refuzând autorizaţia pentru continuarea lucrărilor pe teritoriul comunei.

Socoteli a pagubă

Dacă sătenii se pot considera învingători în conflictul cu Transgaz, fără să-şi dea încă seama că şi ei vor avea de suferit, victime colaterale certe rămân aleşdanii nevoiţi să se încălzească în continuare cu lemne, dar mai ales firmele din oraş şi împrejurimi.

Un exemplu e chiar întreprinderea lui Oros, închisă din lipsă de combustibili la preţ accesibil. "Am construit o fabrică de sticlă de la zero, tocmai în ideea că se va introduce gaz. Am folosit propan timp de 10 ani, dar în ultimii trei ani s-a scumpit până la 1.200 dolari tona, dublu faţă de gazul metan. Producţia nu mai renta şi anul trecut am închis fabrica, lăsând pe drumuri 180 de oameni", spune Oros.

Şi nu e singurul păgubit. Dorel Cobârzan, managerul fabricii de cărămidă şi gresie refractară Helios, afirmă că întreprinderea pierde anual cel puţin 500.000 euro pentru că foloseşte păcură în loc de gaz. La fel se întâmplă şi la Holcim, unde pierderea e de ordinul milioanelor de euro, ori la Simterac Vadu Crişului, iar exemplele pot continua.

Acum, cu toţii, n-au decât să aştepte gazul fie şi pe traseul ocolitor, chiar dacă asta presupune o investiţie considerabil mai mare decât cea proiectată iniţial. Şi, la o adică, pentru că Transgaz e o companie de stat, bani în plus luaţi, fie şi indirect, de la fiecare contribuabil. Inclusiv de la vecinii care au provocat încurcătura şi care rămân şi fără despăgubiri, şi fără gaz...

În timp ce directorul de dezvoltare al Transgaz, Nelu Paraschiv, afirmă că în tot Bihorul aducţiunea gazului s-a făcut fără probleme, singurele excepţii fiind la Lugaşu de Jos, Biharia şi Paleu (în aceste două localităţi neînţelegerile rezolvându-se totuşi pe parcurs), consilierii PDL din zona Aleşdului cred că nu întâmplător asemenea diferende s-au ivit tocmai în comune cu primari UDMR. "Se pare că nu au interesul să se dezvolte zona noastră. Altfel nu-mi explic de ce numai în comunele lor apar probleme", spune Florin Oros, consilier judeţean PDL.

Că problema are şi conotaţii politice o demonstrează chiar încercarea fostului preşedinte al CJ din perioada promovării proiectului, Ştefan Seremi, de a o soluţiona împreună cu liderul UDMR, Alexandru Kiss. "Am avut o discuţie cu domnul Kiss pe această temă, l-a chemat la el şi pe primarul din Lugaş, dar fără rezultat", a declarat Seremi, adăugând sec: "Aceia care i-au învăţat prostii pe oameni sper să plătească mai devreme sau mai târziu. Poate o să plătească chiar aşa, că rămân fără gaz".