Fost ofiţer de pompieri înainte de 1989, când - spun adversarii din gruparea Tokes - şi-ar fi schimbat numele în Petre Lăcătuşu pentru a-şi escamota originea maghiară, bihoreanul Lakatos Peter e unul din cei mai activi parlamentari ai UDMR.

Inclusiv când vine vorba de criticarea preşedintelui Traian Băsescu şi a aliaţilor PDL-işti, pe care îi acuză de lipsă de loialitate deoarece, detonând bomba reorganizării administrativ-teritoriale, au reuşit să ridice toată lumea în capul UDMR.

În interviul acordat BIHOREANULUI, deputatul lămureşte cum a ajuns formaţiunea sa vinovată pentru iniţiativa lansată de preşedinte şi susţinută de PDL, dar şi cât mai stă UDMR cu aceştia.

Banii Bihorului se opresc la Cluj

- Reorganizarea administrativ-teritorială a fost justificată iniţial cu riscul pierderii fondurilor europene, apoi cu deviza eliminării baronilor locali, pentru ca în final să se cantoneze asupra UDMR, pe motiv că "ia" Ardealul. Cum aţi reuşit?

- Unii politicieni nu calculează, de multe ori, urmările unor iniţiative. Aşa a făcut şi preşedintele care, fără o consultare a celorlalte partide din coaliţie, a scos surpriza din joben. Sper că a fost doar lipsă de viziune, nu diversiune, pentru că în ultimul timp, când văd că se forţează acest lucru, încep să mă gândesc la o diversiune din care să tragă foloase politice.

- De ce UDMR se opune variantei PDL cu 8 judeţe?

- Avem motive. Când s-au înfiinţat cele 8 regiuni de dezvoltare pe care le avem şi în prezent, cu 6-8 judeţe fiecare, noi am spus că sunt prea mari. UDMR a depus anul trecut la Senat un proiect de lege pentru a le reconfigura, pornind de la această realitate, că sunt prea mari. Bihorul, de exemplu, e cu Cluj, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Maramureş. Noi vrem să fie 16 regiuni, mai mici, mai funcţionale şi structurate pe interesele comune ale judeţelor.

- Pentru Bihor, ce efecte ar avea includerea într-un mega-judeţ cu centrul la Cluj?

- Asemenea efecte s-au şi văzut deja în actuala Regiune Nord-Vest, dar dacă am admite varianta PDL cu judeţele-mamut, în care Bihorul ar fi doar o parte din judeţul Cluj, aceste efecte ar trebui calculate la pătrat. Vă dau exemple. Anumite instituţii au fost mutate din Oradea la Cluj, pe motiv că acolo e centru de regiune. Când a fost vorba de investiţii de la buget pentru Bihor, acestea nu s-au mai făcut, pentru că banii s-au oprit la Cluj. Când a trebuit investit în staţia de transformare a Transelectrica din Biharia, care este foarte importantă pentru toată zona de la Oradea până la Săcueni pentru transportul energiei (fiindcă nu vin investitori dacă nu există o anumită putere instalată în sistem), banii au fost alocaţi de la buget, dar pe parcurs, centrala Transelectrica fiind la Cluj, fondurile s-au oprit acolo. Despăgubirile pentru proprietarii de terenuri folosite la Autostradă s-au plătit 100% în judeţul Cluj, iar în Bihor nici 60%. Poate sunt coincidenţe, dar prea multe...

Reorganizarea bate viaţa

- S-ar pierde fondurile europene pe proiectele aflate în derulare, sau am fi mai eficienţi, cum spun partenerii dvs. din PDL?

- Ei nu realizează că nu există niciun studiu de impact, care să arate cum şi în cât timp se poate face reorganizarea. Dacă s-ar adopta reorganizarea judeţelor, imediat ar trebui făcută o nouă lege a bugetului, pentru că s-ar schimba toţi ordonatorii principali de credite. Or, la ora asta, coaliţia nu poate trece o lege a bugetului, pentru că nu are majoritate în Parlament. Automat, înseamnă că nu se poate aloca niciun leu pentru aplicarea în practică a reorganizării, deci totul ar fi blocat: nu poţi începe noul an şcolar, nu poţi judeca procese... Viaţa de zi cu zi ar fi paralizată.

- Ce deosebiri faţă de varianta PDL prezintă proiectul UDMR?

- Nu putem compara merele cu perele. În proiectul nostru vorbim strict de regiunile de dezvoltare economică, nu de judeţe. Din nou dau exemplu: dacă o regiune are 6-8 judeţe, iar preşedinţii consiliilor judeţene îndeplinesc prin rotaţie funcţia de preşedinte al regiunii, nu ştiu cum se face, dar atunci când preşedintele e de la un anume judeţ, acel judeţ are mai mulţi bani. Deci, un judeţ aşteaptă 8 ani după bani dacă preşedintele consiliului judeţean a avut ghinionul să fie ultimul pe lista preşedinţilor regiunii. Pe de altă parte, în varianta PDL ar fi greu să găseşti proiecte comune între Vrancea şi Constanţa, între Bihor şi Bistriţa Năsăud. Noi grupăm Bihorul cu Satu Mare şi Sălajul, dar nu putem cu Bistriţa şi Clujul.

Centralizarea înseamnă umilinţă

- Ce condiţii trebuie să îndeplinească judeţele ca să fie grupate în aceeaşi regiune?

- Judeţele pot consimţi să fie într-o regiune de dezvoltare când sunt legate prin geografie, economie, infrastructură, tradiţii. În cazul nostru, Autostrada Transilvania trece şi prin Bihor, şi prin Sălaj, şi e foarte aproape şi de Satu Mare. Râurile din zonă trec şi ele prin aceste trei judeţe, calea ferată, şoselele sunt comune. Bihorul era împreună cu Satu Mare şi Sălajul şi pe vremea Regiunii Crişana. La fel, o regiune cu Alba, Cluj şi Bistriţa Năsăud este una naturală, şi nimeni nu contestă că centrul trebuie să fie la Cluj.

- Cum ar putea trăi mai bine maghiarii din Harghita, Covasna şi Mureş dacă această zonă ar constitui o regiune şi s-ar numi Ţinutul Secuiesc?

- Ţinutul Secuiesc există, faptul că cineva neagă asta nu înseamnă că nu există. Eu pun problema însă altfel: că lucrurile trebuie să se descentralizeze, nu să se centralizeze, ca acum. Acum primarii sunt umiliţi la Ministerul Dezvoltării, sunt chemaţi dimineaţa şi stau toată ziua pe coridoare până la 2 noaptea, pentru a semna un contract pentru localităţile lor, pentru apă, canalizare etc. Asta e descentralizare?!

PDL ne forţează ieşirea de la guvernare

- Ce se întâmplă dacă nici PDL, nici UDMR nu renunţă?

- Lucrurile sunt simple. Dacă PDL forţează, UDMR nu poate accepta, ar însemna că nu mai face parte din coaliţia de guvernare. Dar PDL tot n-ar rezolva problema, pentru că nici celelalte partide nu sunt de acord cu această împărţire. Ca atare, tot nu-şi atinge scopul. Rezultă că scopul este, de fapt, scoaterea UDMR-ului de la guvernare.

- Bun, şi atunci mai staţi la guvernare cu ei?

- Ştiţi ce se întâmplă? UDMR este ca bomba nucleară: dacă explodează e bai, dar e greu să o porneşti.

- Odată cu asumarea răspunderii Guvernului pe varianta PDL puteaţi obţine totuşi Legea minorităţilor, blocată din 2006. De ce nu aţi acceptaţi târgul?

- Exclus. Nu poţi cupla, ca pe vremea lui Ceauşescu, cumpărarea conservei de pateu cu a conservei de ghiveci care a zăcut doi ani pe raft. A trecut vremea aceea. Reîmpărţirea administrativ-teritorială e cea mai importantă activitate din ultimii 20 de ani. S-o faci la repezeală, prin angajarea răspunderii, asta nu merită cuplat cu absolut nimic. Chiar dacă ne-ar zice "vă dăm şi Ţinutul Secuiesc", nici atunci nu acceptăm. E chestie de principiu şi nu e cale de negociere.

Suntem răspunzători

- Vă simţiţi părtaşi la haosul şi sărăcia de acum?

- Din momentul în care am intrat la guvernare suntem responsabili. Am fost optimişti, am zis "hai totuşi să încercăm", n-am crezut că va fi aşa de greu.

- La Congresul de la Oradea, UDMR a decis anumite măsuri economice, precum scăderea CAS şi anularea unor impozite. De ce a trecut timpul şi propunerile nici măcar nu au fost analizate?

- Au fost, în sfârşit a apărut pe site-ul Ministerului Economiei cardul Kogălniceanu, iniţiat de subsemnatul. E un instrument pentru IMM-uri, care vor putea obţine credite garantate 80% de stat, cu dobândă subvenţionată 50%. Reducerea CAS e trecută în programul de guvernare, cu termen scadent 30 iunie. Deci mai aşteptăm o săptămână.

- De ce în câteva judeţe UDMR colaborează cu USL, chiar dacă la Bucureşti guvernează cu PDL?

- Deoarece în zona de vest există o tradiţie începută încă de când eram eu preşedintele UDMR Bihor şi când judeţul era condus de o coaliţie tripartită. Nu a fost niciodată o conducere monocoloră sau bicoloră. În Secuime e invers, şi până nu se conving şi colegii de acolo cine vede mai bine viitorul privind colaborarea cu PDL, până atunci asta rămâne. Acum văd că domnul Băsescu încearcă să demonstreze secuilor că noi am avut dreptate în aprecierea evoluţiei lucrurilor.

- Ce implicaţii are alegerea primarilor dintr-un tur? A fost dorinţa dvs. sau a PDL?

- Nu a fost iniţiativa noastră şi nu avem de câştigat nimic. Toate simulările arată că, per total, nici nu pierdem, nici nu câştigăm. În Secuime vom avea mai mulţi primari, dar în alte zone am putea avea mai puţini. Noi nu am cerut nici coborârea pragului la alegeri parlamentare şi spunem că important e nu dacă se aleg dintr-un singur tur parlamentarii sau din două, ci să fie vot mixt, adică vot uninominal combinat cu cel pe listă, ca în Germania, pentru că ar reflecta mai clar voinţa electoratului şi nu s-ar pierde voturi. Votul mixt ar însemna, de exemplu, că dacă avem 200 deputaţi, 120 îi alegem pe colegii uninominale, iar 80 de mandate distribuim pe voturile adunate de partide şi care altfel s-ar pierde. În caz contrar, e posibil ca cineva cu 40% în toate judeţele să nu câştige niciun colegiu sau, tot cu 40%, să le câştige pe toate.

Tokes, ca miliţianul

- Este Partidul Popular din Transilvania, iniţiat de Laszlo Tokes, un pericol pentru UDMR?

- Este pentru comunitatea maghiară, şi anume cel de a nu intra în Parlament. Sunt împătimiţi ai jocurilor de noroc, ca Laszlo Tokes, care procedează ca la loz în plic. După ce a făcut Partidul Civic Maghiar acum 5 ani şi nu i-a ieşit pasenţa, acum mai trage o dată.

- De ce vă atacă fostul episcop? V-aţi românizat numele, cum spunea el, pe vremea lui Ceauşescu? De ce insinuează că aţi fi colaborat cu Securitatea?

- Domnul Tokes ştie că aruncatul cu noroi distrage atenţia de la cel care aruncă. Dar toate documentele mele, de la certificatul de naştere la diplomele de facultate, sunt scrise Lakatos cu "K", e uşor de demonstrat. Pe de altă parte, el foloseşte următoarea construcţie logică: dacă înainte de 1989 pompierii au făcut parte din Ministerul de Interne, care era controlat de Securitate, toţi pompierii sunt securişti.

- Şi cum e povestea afacerilor dvs. cu statul? Aveţi o firmă specializată în protecţia contra incendiilor...

- Am o firmă care are o afacere extraordinar de mare cu statul, cu Teatrul de Stat: primeşte 100 de euro pe lună pentru întreţinerea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor de la Teatru, activitate pentru care în Bihor nu există nicio altă firmă agreată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

- Pe 25 iunie se întruneşte Consiliul Reprezentanţilor Unionali. Ce credeţi că va decide în ce priveşte rămânerea sau plecarea de la guvernare?

- Depinde de următoarele zile, pentru că urmează şedinţe în UDMR şi în coaliţie, dar vine şi preşedintele. Noi suntem curioşi să vedem pe ce poziţie se situează preşedintele şi Emil Boc, şi vom lua decizia în funcţie de evoluţia din săptămâna aceasta.


CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte:                                            

Traian Băsescu - Preşedintele României, al tuturor

Emil Boc - Cineva din afară decide ce se întâmplă în partidul unde el este preşedinte

Adrian Năstase - Unul din politicienii cei mai bine pregătiţi, care a avut ghinionul să neglijeze puterea presei

Călin Popescu Tăriceanu - Un om care din punct de vedere economic ştia foarte bine ce trebuie făcut în România

Alexandru Kiss - Dacă ar fi lăsat să-şi aplice viziunea la nivelul judeţului am fi mult mai avansaţi

Cseke Attila - Pune în practică ceea ce nu el a dorit, căci preşedintele Băsescu s-a angajat în faţa FMI să desfiinţeze 200 de spitale