„Războiul fără sfârșit. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului”, cea mai recentă carte a lui Armand Goșu, specialistul nr. 1 din România în istoria și politica din spațiul ex-sovietic, a fost lansată și la Oradea la mai puțin o lună după publicare.
Prezentată de Miron Beteg, cartea a fost într-un fel „povestită” de autor de-a lungul a două ore în care a punctat cele mai importante repere ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Cu consecvență și mai ales profunzime”
Apărută în luna mai la Polirom, „Războiul fără sfârșit” vine în continuarea altor două volume – „Rusia, o ecuație complicată” (scoasă tot la Polirom în 2021 și înnoită cu adăugiri un an mai târziu, când a început invazia rusă), și „Putin împotriva Occidentului” (2024, Polirom, cu încă o ediție în 2025), a subliniat Miron Beteg, redactor la revista Familia, în deschiderea lansării cărții, eveniment găzduit vineri după-amiază de Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai și la care au asistat, în ciudă căldurii toride, aproximativ 100 de orădeni.
„Puțini intelectuali români au urmărit spațiul ex-sovietic cu consecvența și mai ales cu profunzimea lui Armand Goșu”, a spus Beteg despre autor, doctor în istorie cu doctoratul obținut la Moscova, fost jurnalist la BBC pentru spațiul rus, cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga și profesor la Universitatea București.
În contrast cu „alții care comentează evenimentele din spațiul ex-sovietic fie improvizând, fie folosindu-se de emoții, Armand Goșu este un profesor „de școală veche”, care își ia informații direct de la sursă”, a mai subliniat Miron Beteg (foto).
„Rusia a pierdut”
„Războiul fără sfârșit” este alcătuit din 22 de texte, majoritatea interviuri. Textele au fost scrise pe măsură ce evenimentele se desfășurau, astfel că volumul funcționează ca o cronică analitică a ultimilor doi ani de război, război care – a amintit Beteg – nu este o simplă expansiune pentru teritorii, ci „o tentativă de reconstruire a Imperiului Rus în fostul spațiu sovietic”.
O altă observație pe care a ținut s-o facă gazda de la Familia este că la mai mult de patru ani după momentul invaziei din 24 februarie 2022, „Rusia a pierdut obiectivele strategice din primele zile”, și anume distrugerea Ucrainei ca stat și instalarea la Kiev a unui regim marionetă al Moscovei.
De asemenea, a mai punctat Beteg, în prezent se constată cu Ucraina – despre care în primele zile din acel februarie 2024 Europa se întreba dacă va rezista – „nu mai luptă doar pentru sine, ci apără de fapt întreaga arhitectură de securitate europeană construită după 1990-1991”, când s-a prăbușit URSS.
Istoria unui război
După prezentarea făcută de redactorul Familiei, Armand Goșu (foto) a ținut o conferință de două ore, în care, practic, a povestit nu doar cea mai recentă carte a sa, ci și pe celelalte două de dinaintea acesteia, și pentru care s-a pregătit temeinic.
Vorbind liber și proiectând imagini – fotografii, hărți, extrase din presa rusă, ucraineană și americană, autorul a arătat „cum a mers acest război”. El a punctat câteva momente-cheie, de la invadarea Crimeii în 2014 de către rușii travestiți (așa-zișii „omuleți verzi”) și apoi, ani întregi, lupte pentru preluarea controlului de către separatiștii ruși în regiunile Donețk și Lugansk, masarea trupelor ruse la granița cu Ucraina în aprilie 2021 (când președintele SUA Joe Biden era la început de mandat, pentru ca după câteva luni Putin să scrie un articol în care a pretins „Unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”), februarie 2021 (Consiliul de Securitate al Federației Ruse recunoștea independența celor două „republici”), februarie 2022 (invazia anunțată de Putin sub pretextul „denazificării” Ucrainei și opririi „genocidului împotriva rușilor din Ucraina”.
Armand Goșu a amintit apoi că, dacă la început, Occidentul s-a temut să ajute Ucraina, eroismul și rezistența ucrainenilor l-a determinat totuși s-o facă, dar niciodată la nivelul promisiunilor făcute de liderii SUA, Germaniei, Franței și altor state puternice, a trecut în revistă și alte momente importante (de pildă rebeliunea lui Prigojin, atacarea de către Hamas a Israelului, capturarea de către americani a dictatorului din Venezuela și apoi a Iranului), când problema ucraineană risca să dispară din atenția lumii civilizate.
De asemenea, autorul nu a omis nici agresiunile verbale ale noului președinte Donald Trump împotriva lui Zelenski, nici vizitele la Moscova ale emisarului său, Steve Witkoff, și preluarea propagandei lui Putin.
Cu Crimeea a început, cu Crimeea se poate încheia
În final, subliniind că de câteva luni soarta războiului a fost întoarsă de ucraineni datorită dronelor și mai nou și a rachetelor cu rază mare de acțiune pe care le produc și cu care distrug baza economică a rușilor și căile de aprovizionare atât a trupelor ruse, cât și a instituțiilor și populației ruse din Crimeea – așa încât aceasta nu mai are benzină și începe să se autoevacueze din această regiune, Armand Goșu a avansat un răspuns la întrebarea implicită din titlul cărții: când ar putea să se sfârșească totuși acest război fără sfârșit?
„Acest război s-ar putea sfârși cu obligarea rușilor de a se retrage din Crimeea”, a spus istoricul, argumentând că, odată ce Crimeea – care pentru ruși are o uriașă valoare simbolică, inclusiv ca pradă de război – va fi izolată, pentru ruși nu va mai avea, de fapt, nicio valoare.