Pentru Oradea, banii nu sunt o problemă. Numai anul trecut oraşul a cheltuit 184 de milioane de euro din fonduri UE, guvernamentale şi locale pentru diferite proiecte şi lucrări.
Municipalitatea face, dar nu şi întreţine. Coridorul verde Barcăului e galben pentru că iarba s-a uscat, băncile din faţa clădirii Primăriei aproape se prăbuşesc, iar pavajul alb din Piaţa Unirii este pătat cu gumă de mestecat. "Sunt neajunsuri pe care va trebui să le remediem", recunoaşte edilul şef Florin Birta.
Sat fără câini
La fel ca în cazul unei case, nici într-un oraş nu ajunge să amenajezi, ci trebuie să şi întreţii. Oradea este cel mai bun exemplu. Pe clădirea Pieţei Rogerius (foto jos) cresc buruieni, corpurile de iluminat din şanţul Cetăţii sunt sparte, de pe intrarea spre grădina publică Ciuperca cade gresia, iar toaletele moderne din parcurile Barcăului, Padişului şi Magnoliei sunt de nefolosit.
Exemplele ar putea continua. Stratul de vopsea de pe balustrada podului Dacia, abia reabilitat, deja crapă, stâlpişorii rabatabili meniţi să împiedice urcarea maşinilor pe trotuare în cartierul Nufărul sunt rupţi, pavajul alb din Piaţa Unirii este pătat de gumă, iar corpurile de iluminat sunt acoperite cu pânze de păianjen.
De parcă nu era de ajuns, după două luni de caniculă, majoritatea parcurilor, părţile de vegetaţie din vecinătatea Arenei Oradea şi coridorul verde Barcăului au îngălbenit.
Coridorul galben Barcăului
Primăria se zgârceşte la banii pentru mentenanţa unor lucrări cu riscul să le piardă de tot. Spre exemplu, amenajat în 2020 printr-o investiţie de 7,7 milioane lei din fonduri europene, coridorul verde Barcăului este ars de soare pentru a treia vară la rând.
BIHOREANUL a aflat că, la expirarea contractului de mentenanţă a sistemului de irigare, municipalitatea nu l-a mai prelungit, ca să facă economie. Pompa folosită la irigarea gazonului s-a defectat, iar reprezentanţii municipalităţii au descoperit boacăna abia la sfârşitul lunii iulie, după ce BIHOREANUL a reclamat uscarea spaţiului verde.
Pentru 500 de lei, cât a costat înlocuirea pompei, aflate oricum în garanţie, spaţiul verde a fost distrus. Deşi Primăria a încheiat ulterior un nou contract de mentenanţă, răul a fost deja făcut.
Din vina orădenilor
În loc să îşi ia subalternii la întrebări, primarul Florin Birta (foto) este de părere că o parte din vină le-ar aparţine orădenilor. "În perioadele de căldură extremă, mai ales în Ioşia, pentru că riveranii folosesc apa din reţea la udarea grădinilor, debitul din sistemul de irigat scade şi pompele se defectează", explică Birta.
Edilul are şi o soluţie: "Pe viitor, orice spaţiu verde nou amenajat va avea foraj cu sistem de alimentare cu apă separat de cel al oraşului".
Mai mult, pentru vara viitoare, municipalitatea pregăteşte transferul tuturor sistemelor de irigat din oraş, până acum împărţite între Compania de Apă Oradea şi diferite alte structuri ale municipalităţii, către Direcţia Tehnică. "Ca să nu mai fie discuţii, sistemele de irigat vor fi gestionate de o singură entitate", zice Birta.
"Noi doar implementăm"
Strânsă la pungă, municipalitatea angajează mentenanţă doar la proiectele abia realizate, cât să nu piardă garanţia lucrărilor. În rest, acestea sunt pasate între direcţiile Primăriei.
"Noi doar implementăm proiectele europene. Ulterior le predăm spre exploatare, după caz, către OTL, CAO, Termoficare, ADP sau Direcţia Tehnică", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto).
Aşa s-a întâmplat cu coridorul verde Nufărul - Cantemir, unde gazonul dintre liniile de tramvai s-a uscat, cu artezienele din pieţele Unirii şi Regina Maria, care funcţionează cu intermitenţă, cu Piaţa Rogerius, pe acoperişul căreia au crescut atât de multe buruieni încât administratorul vrea să le acopere cu panouri fotovoltaice, dar şi cu alte investiţii.
"De fiecare dată le punem în vedere celor care administrează lucrările că trebuie să aibă grijă pentru că vreme de cinci ani suntem monitorizaţi de finanţator", spune Moş. Deocamdată Primăria nu a primit penalizări, dar riscul există...
Remedierea durează
Unele lucrări nici nu ajung să fie predate noilor administratori şi deja trebuie refăcute. După ce, ca să facă economie, Primăria a renunţat în 2019 la paza parcurilor, care costa circa 600.000 euro pe an, în doi ani pagubele provocate de vandalizări sau ajuns la 30.000 euro pe an. Având în vedere diferenţa dintre sume, municipalitatea preferă în continuare să depisteze vandalii cu ajutorul celor 570 de camere de supraveghere montate în oraş, iar, dacă nu reuşeşte, să acopere pagubele din bugetul local.
Situaţia este valabilă şi în ce priveşte alte obiective. "Nici nu apucăm să predăm lucrarea. În piaţeta de la McDonaldʼs din Nufărul au fost furate pentru a treia oară ciocănelele de la cele două xilofoane pentru copii, cu lanţ cu tot. Din Piaţeta Cazaban s-au furat de mai multe ori aspersoarele, iar din parcuri dispar butoanele cişmelelor. Nimeni nu poate face nimic cu ele, dar multe trebuie comandate din străinătate, iar remedierea durează cu săptămânile", spune directorul adjunct al DMPFI, Mihaela Neag (foto).
Toaletele şi inteligenţii
În plus, nici investiţiile DMPFI nu sunt tot timpul inspirate. Spre exemplu, toaletele "inteligente", de circa 41.000 de euro bucata, montate în zone verzi precum Barcăului, Magnoliei sau Padişului sunt de nefolosit.
În lipsa unui gospodar care s-o întreţină, la toaleta din zona Barcăului, unde accesul se face în schimbul unei monede de 50 de bani, săptămâna trecută erau blocate comenzile pentru spălarea vasului WC, furnizarea de hârtie igienică şi spălarea mâinilor. Mai mult, utilizatorul era condamnat să rămână închis în încăpere, deoarece butonul de ieşire nu funcţiona, singura soluţie fiind folosirea mecanismului pentru ieşirea de urgenţă.
Toaleta din Parcul Padişului (foto jos) avea smulse arcurile pentru închiderea uşilor, aşa că, fiind veşnic deschisă, era plină de mizerii. Cel mai bine arăta cea din Parcul Magnoliei, mai puţin folosită. Accesul se poate face numai cu fisa de 50 bani, nu şi pe bază de card. "De la scrierea unui proiect până la implementarea lui au trecut 8 ani. Pe atunci nu erau sisteme de acces cu card", explică şeful DMPFI, Marius Moş.
Prin urmare, Primăria trebuie să cumpere acum sisteme de acces pe bază de card bancar pentru toate toaletele din oraş...
Verificări "ochiometrice"
Având în vedere lipsa mentenanţei pentru lucrările deja realizate, municipalitatea încearcă să ţină situaţia sub control "ochiometric". Patru angajaţi ai Direcţiei Tehnice au de verificat curăţenia, spaţiile verzi, locurile de joacă şi altele, începând din cartierul Podgoria până în Grigorescu şi din Rogerius până în Tineretului.
Cum un sector are peste 1 milion de metri pătraţi, salariaţii îl pot acoperi, în cel mai bun caz, în câteva zile. Consecinţa este că de cele mai multe ori edilii află neregulile din presă, de pe Facebook şi cu ajutorul aplicaţiei Oradea City Report. După ce se produc pagubele.
"Încercăm să ne mişcăm cât mai repede. Cerem RER să înlăture periodic guma de pe dalele din Piaţa Unirii, să cureţe pânzele de păianjen de pe corpurile de iluminat şi am comandat mobilier urban pentru înlocuirea băncilor din Piaţa Unirii", spune directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiş (foto).
Sesizat în urma unor plângeri făcute pe Facebook, directorul a verificat joia trecută şi starea porţii de acces spre Dealul Ciuperca. "Vom înlocui plăcile de gresie căzute şi vrem să acoperim poarta de intrare, care arată sumbru, cu plante căţărătoare", promite Marchiş.
Acesta a verificat şi sistemele de irigare de la Oradea Arena şi din unele parcuri, deşi normal era să fi fost sesizat de subalterni şi problemele să fie remediate de angajaţii Primăriei sau de firmele plătite să întreţină lucrările funcţionale. Iar zgârcitul mai mult pierde... şi timp, şi bani.
LUCRĂRI LA BAZINUL OLIMPIC
Închis pentru reparaţii!
Pentru Primărie contractarea mentenanţei unui obiectiv nu garantează şi funcţionalitatea neîntreruptă a acestuia. Redeschis în vara anului 2022 după lucrări care au durat circa doi ani şi jumătate, Bazinul Olimpic Ion Alexandrescu va fi închis din nou pentru două săptămâni, de sâmbăta viitoare până la sfârşitul lunii.
"Se fac lucrări de mentenanţă anuale necesare pentru a ne păstra garanţia pe lucrare", spune şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto).
Termenul enorm pentru întreţinerea unui bazin abia reabilitat nu i se pare directorului prea lung. "Durează două zile doar până se goleşte bazinul. Apoi se curăţă, se testează etanşeitatea cuvei, se verifică filtrele de la pompe şi multe altele", argumentează el.
DPI a programat perioada de mentenanţă pentru vară, pe considerentul că bazinul este mai puţin solicitat, iar sportivii şi abonaţii clubului pot folosi bazinul în aer liber.
Lucrările de mentenanţă sunt executate de firmele Sport Play Sistem şi MBS Group, care au finalizat renovarea bazinului olimpic în august 2022, pentru suma de 16,6 milioane lei.