În anii ’80, micul trafic le furniza orădenilor bomboane Dunakavics, gumă de mestecat Rágógumi, Delikat... După ’90, comerţul s-a mutat în mall-urile din Debreţin, iar în prezent nu există magazin alimentar în Oradea fără produse ungureşti.

Şi asta nu e tot. În agricultură, ferme din Ungaria îşi desfac în mod tradiţional produsele în Bihor, profitând de faptul că, fiind subvenţionate masiv de statul maghiar, pot vinde mai ieftin. În construcţii, companii precum Kész Épitő ridică aquapark-uri, clădiri de birouri, clinici şi hoteluri de lux, iar clusterul pentru ambalaje Omnipack a devenit furnizor pentru întreg parcul industrial din Oradea.

Din 2015, firmele maghiare care vor să intre pe piaţa din Bihor pot apela şi la un Birou regional al Casei de Comerţ din Ungaria, societate înfiinţată de statul vecin pentru a ajuta întreprinzătorii maghiari în activităţile de export şi cu informaţii despre posibili parteneri comerciali externi. BIHOREANUL a descoperit, însă, că de serviciile Biroului se folosesc, mai nou, şi micii întreprinzători din judeţ, dornici să intre pe piaţa maghiară...

În tot Ardealul

Casa de Comerţ a Ungariei are reprezentanţe în aproximativ 30 de ţări de pe patru continente. În România, începând din 2015, Casa şi-a deschis 7 Birouri regionale, la Oradea, Arad, Satu Mare, Târgu Mureş, Cluj Napoca, Odorheiu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, ai căror reprezentanţi colaborează deja cu peste 2.000 de firme maghiare şi au intermediat anul trecut contracte în valoare de 1,63 de miliarde forinţi, adică 24,5 milioane lei.

Birourile oferă servicii de tip "ghişeu unic", la care firmele pot primi informaţii detaliate de piaţă, ajutor în găsirea partenerilor de afaceri, în obţinerea autorizaţiilor de export, servicii de traducere şi interpretare, precum şi activităţi de transport şi logistică.

Biroul orădean, situat pe bulevardul Magheru 22/A, e condus de Sárközi Zoltán, fost consilier municipal UDMR în Oradea în perioada 2008-2016, cel care a introdus pe piaţa românească celebrele vitamine "Béres". "A fost în 1994. Am pornit efectiv la pas, în Oradea, prin farmacii. Am primit o adresă, de unde să cer aviz, apoi am aflat cum trebuie obţinute atestate şi autorizaţii. A fost greu, dar a fost cea mai frumoasă perioadă", îşi aduce aminte el. Ulterior, a schimbat vitaminele pe producţia de materiale de construcţii, iar în final de sisteme de materiale plastice. "Acum de afacere se ocupă fiul meu".

Nu politică, ci afaceri

Deşi presa din Ungaria a acuzat că toate Birourile Casei de Comerţ din Ungaria au fost monopolizate de apropiaţi ai Fidesz, partidul de guvernământ din ţara vecină, care ar promova numai afacerile firmelor "de casă", Sárközi neagă. "Eu am ieşit din politică, iar pentru acest post am dat concurs. Chiar două. Pe mine nu mă interesează care firmă a cui este. Şi nici nu vine nimeni să spună, ajută-l pe X şi nu pe Y. Iar rezultatele confirmă", susţine directorul.

Ce ajutor oferă Biroul din Oradea? De la contabilitate, traduceri, consultanţă juridică şi pentru elaborarea de proiecte de finanţare, până la intermedierea de întâlniri între oameni de afaceri. Clienţii primesc permanent informări despre modificările legislative, economice sau fiscale. Şi a avut clienţi cu duiumul, căci firmele ungureşti sunt într-o permanentă expansiune, căutând pieţe noi de desfacere, furnizori sau parteneri.

"Am avut o companie care avea o comandă pentru bulion în Japonia. Nu făcea faţă comenzii şi a căutat parteneri. Le-am găsit o firmă românească, acum negociază, sper să se înţeleagă. Noi nu participăm la negocieri. Doar îi aducem laolaltă, le asigurăm traducător, dacă au nevoie, şi atât", explică Sárközi. Modelul de business maghiar nu este precum cel românesc, în care producătorii se "canibalizează" furându-şi unii altora cei mai buni clienţi şi angajaţi. "Relaţiile comerciale trebuie legate între firme aflate de o parte şi de alta a graniţei, cu activităţi complementare, astfel încât, împreună, să fie mai competitive pe o piaţă terţă".

Şi invers

Puţini ştiu, însă, că serviciile birourilor regionale ale Casei maghiare sunt disponibile şi pentru firmele din România interesate de piaţa ungară sau de pieţele ţărilor vecine. Iar sprijinul nu se rezumă la evenimente şi târguri de specialitate, ci şi la găsirea unor pieţe de desfacere, parteneri sau clienţi. Între cei care au apelat la ajutorul Biroului se numără de la agricultori şi mici meşteşugari până la producători de încălţăminte sau mezeluri.

"Avem o colaborare bună cu Camerele de Comerţ, din Bihor şi nu numai, care ne trimit întreprinzători interesaţi să intre pe piaţa din Ungaria. Până acum, am avut câteva sute de clienţi", zice Sárközi. Unii au avut nevoie doar de date de contact de la instituţii de agrementare ori firme de publicitate, altele de ajutor mai consistent. "Am ajutat o firmă din Oradea să intre pe piaţa maghiară cu încălţăminte, o alta să vândă lapte de măgăriţă. La Direcţia Silvică am dus clienţi pentru leurdă, avem un producător de acumulatoare pentru GPS, firme de soft, de alimente... Sunt multe IMM-uri româneşti cărora le-am oferit sprijin pentru a găsi clienţi în Ungaria".

Nu costă nimic

Între exemplele de succes se află o firmă orădeană care şi-a deschis o filială în Biharkeresztes, unde a angajat 15 persoane, dar şi o cunoscută companie de mezeluri din Alba, căreia Biroul orădean al Casei de Comerţ din Ungaria a reuşit să-i facă intrarea taman în Szeged, în fieful Pick, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse similare din Ungaria.

Au fost şi unele eşecuri, cum e cazul unui producător de miez de nucă, care oferea produse la preţ mult mai mare decât în ţara vecină. "L-am consiliat, a participat la târguri agro, dar nu a reuşit, pentru că preţurile din Ungaria sunt mult mai mici", zice directorul.

Important de ştiut este că acest ajutor e gratuit. "Pe întreprinzători nu îi costă nimic. Dacă putem, îi ajutăm. Doar să ne contacteze, să ne trimită o descriere a produselor ori serviciilor oferite", precizează Sárközi. Şi pentru că Biroul are traducători, nici măcar nu trebuie să scrie în ungureşte...

HOP ŞI NOI!
Vor Casa de Comerţ a României

Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică, în decembrie 2017, proiectul Hotărârii de Guvern pentru  înfiinţarea Casei de Comerţ a Româ­niei, fără ca deocamdată propunerea să se concretizeze. Societatea Casa de Comerţ România SA ar avea ca acţionar unic Statul Român şi misiunea de a promova bunurile, serviciile şi afacerile din sectoare economice diverse, acţionând ca un intermediar între oferta internă şi cererea externă, sau între oferta externă şi cererea internă. Patrimoniul ar fi asigurat de Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, iar societatea ar urma să realizeze venituri din promovarea afacerilor româneşti pe piaţa externă.

PARTENERI ECONOMICI
În afaceri, ungurii ne dau "clasă"

România se menţine pe primele locuri în topul preferinţelor investitorilor maghiari. Potrivit bazei de date Orbis, în 2017 Ungaria se situa pe locul 13 în topul investitorilor străini, cu peste 13.300 firme cu capital maghiar, din care aproximativ 2.800 înfiinţate în Bihor.

Potrivit raportului BNR de anul trecut, în 2016 firmele maghiare au făcut investiţii în valoare de 965 milioane euro în România. Ele sunt din cele mai diverse domenii, de la cele din industria farma, alimentară, domeniul bancar şi petrolier, printre companiile mai cunoscute numărându-se MOL, Gedeon Richter sau banca OTP.

În 2017 deficitul comercial al României în relaţia cu Ungaria a fost de 2,7 miliarde euro (un deficit mai mare nu a provocat comerţului exterior decât China - 3 miliarde euro). Comparând importurile cu exporturile, numai la produsele alimentare România a înregistrat un deficit comercial cu Ungaria de aproape 1 miliard de euro, în condiţiile în care agricultura românească a crescut cu peste 18% anul trecut. De altfel, pe niciun segment important ţara noastră nu este pe excedent cu Ungaria.