Nevoia este cel mai bun profesor. În doar câteva săptămâni de izolare socială în casă, bihorenii s-au deprins cu plăţile şi shopping-ul pe internet, cu video-call şi cursuri online. 

Consecinţele adaptării se vor păstra şi după ridicarea restricţiilor. "Ne place sau nu, modelul nostru social şi economic se va schimba. Lumea nu va mai fi la fel", spune consultantul în afaceri Sebastian Văduva. 

Perioada "turnesol" 

Criza Covid ne-a învăţat să trăim cu ameninţarea bolii şi cu izolarea. Închişi în case de la declararea stării de urgenţă, pe 16 martie, bihorenii aşteaptă relaxarea restricţiilor promisă pentru jumătatea lunii mai. Disciplinată, populaţia şi-a petrecut sărbătorile de Paşti şi de 1 Mai în propriile locuinţe. Dar, dincolo de blocajul economic, de teama infectării, de incertitudinea zilei de mâine şi de lipsa socializării, viaţa merge înainte.

Perioada petrecută în familie are pentru oameni efectul unui test cu turnesol. "Cei cu o relaţie bună în familie au, în sfârşit, timp să îşi asculte partenerul şi să se joace cu copiii. Cei care au o relaţie disfuncţională, care a rezistat pentru că se întâlneau doar seara, sub presiunea claustrării probabil vor ajunge la conflicte", apreciază psihologul Mihaela Heciu (foto). Exceptând cazurile de violenţă conjugală şi de divorţuri, criza a sudat familiile. "Ne-a reînvăţat valorile importante: familia, altruismul, grija pentru celălalt....", spune specialista.

Surprinzător, şi oraşul a reacţionat ca o familie. "E impresionant modul în care Oradea s-a redescoperit ca o comunitate, încă de la izbucnirea pandemiei. Oamenii de afaceri au donat sume importante pentru spitale, tinerii s-au oferit să ajute bătrânii, iar ONG-urile să ducă hrană celor săraci", zice Heciu. Psihologul afirmă că o bună parte din efectele pozitive ale crizei vor rămâne: "Cred că după relaxarea restricţiilor vom rămâne nu doar cu obiceiul de a ne spăla pe mâini, de a face curat şi a aerisi mai mult".

"Staţi acasă!" 

Odată ridicate restricţiile, marea provocare va fi repornirea economiei. "Probabil 100.000 din cele 500.000 de întreprinderi mici şi mijlocii se vor închide", crede economistul Sebastian Văduva (foto). 

Potrivit acestuia, firmele vor păstra măsurile adoptate în timpul crizei îşi vor reconsidera modelul de lucru. "Firmele, cele care pot, vor lucra cu angajaţii de acasă, vor fi mai atente la costuri şi vor calcula de două ori dacă merită să cumpere sau să închirieze sedii pentru a le folosi doar 8 ore pe zi", zice Văduva. Pe de altă parte, angajaţii vor prefera munca de acasă: "E mai convenabil. Nu mă înghesui în tramvai cu riscul să mă infectez, nu pierd 45 de minute în maşină, nu cheltui bani pe combustibil, pe haine...".

În plus, telemunca e mai productivă. "Când au ceva de făcut, oamenii nu se opresc după 8 ore, lucrează până termină. Practic, munca lor s-a ieftinit, pentru că sunt plătiţi la fel, dar o fac mai mult", apreciază economistul.

Terasa Oradea

Criza va forţa companiile locale să iasă "în lume" pentru a supravieţui. "În criza din 2008, firma Optimedia (producător orădean de ferestre şi din aluminiu şi PVC - n.r.) a fost forţată să vândă în Europa ca să reziste, iar acum este o companie respectată acolo", exemplifică Văduva.

Aparent, soluţiile sunt simple. "În agricultură va trebui să promovăm măcar un brand de paste sau produse de panificaţie, în industrie să devenim pentru partenerii occidentali alternativă la furnizorii din China, în IT să ne promovăm competenţele, în sănătate să dezvoltăm telemedicina, iar în comerţ vânzările online".

Culmea, cel mai afectat domeniu, turismul bihorean, ar putea folosi pandemia ca pe o oportunitate. "Este nevoie doar de o campanie agresivă de promovare. Băile Felix şi Oradea abundă în spaţii deschise. Centrul oraşului, cu Piaţa Unirii cu tot, ar putea deveni o mare terasă, unde turiştii să poată sta fără să se teamă de contaminare", spune economistul.

"Sunteţi în siguranţă!" 

Practic, o parte din muncă a fost deja făcută. "Reclama gratuită de care beneficiază oraşul pentru modul în care a gestionat criza sanitară trebuie doar valorificată printr-o campanie de genul «La noi sunteţi în siguranţă»", apreciază Sebastian Văduva.

De altfel, operatorii din turism, strânşi în jurul Agenţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune, au pregătit mai multe scenarii de reluare a activităţii. "Dacă se deschid restaurantele, vom mări spaţiul între mese, iar acestea vor avea maximum patru locuri. Dacă nu, le vom oferi clienţilor room-service", spune directorul complexului President din Băile Felix, Dumitru Fechete (foto).

Hotelierii au investit în dispersoare cu dezinfectanţi, termometre pentru verificarea personalului şi teste Covid, şi se pregătesc să limiteze numărul de persoane care vor avea acces în ştranduri şi bazine.

APTOR a trimis Direcţiei de Sănătate Publică Bihor un set de măsuri gândite ca ghid de bune practici după relaxarea restricţiilor. "Anul acesta miza nu mai este apa geotermală, ci siguranţa", explică Fechete.

Tot nepregătiţi... 

Situaţia economică se anunţă dură. "Nu am învăţat nimic din criza din 2008. Majoritatea avem credite, venituri incerte şi prea puţini au rezerve. Situaţia este aceeaşi şi în cazul firmelor", zice preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor, Dinu Meşter (foto). 

Consultantul în afaceri crede că relansarea activităţii economice se va face greu şi va dura. "Multe firme mici nu se vor mai deschide sau, dacă vor reporni, nu vor mai avea acelaşi volum de comenzi şi vor da faliment".

În aşteptarea redeschiderii pieţei externe, companiile vor trebui să îşi dezvolte propriile pieţe locale. "E important să dezvoltăm o economie locală, iar populaţia să cumpere de la producătorii de aici. Aşa, banii vor rămâne în Bihor", spune preşedintele FPB.

"N-am fi avut ce mânca!" 

În prezent, economia locală produce totuşi puţin în industrie şi nesemnificativ în agricultură. "Trebuie să reînvăţăm să plantăm fiecare petec de pământ. De foarte mulţi ani, merele şi cartofii vin din Polonia, roşiile şi varza din Albania, iar castraveţii şi salata din Italia. Cu excepţia cerealelor, mai producem în Bihor doar ridichi, ceapă verde şi ceva legume de seră", explică şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto).

Concluzia e simplă. "De data asta am fost norocoşi. Dacă statele închideau graniţele din cauza pandemiei, efectiv n-am fi avut ce mânca!", avertizează Hodişan.

Birocraţia online

Una dintre cele mai importante lecţii ale pandemiei e că tehnologia ajută, dar nu rezolvă singură. După ce şi-a transferat operaţiunile de plăţi şi eliberare de documente pe internet, municipalitatea orădeană se confruntă acum cu limitele sistemului online.

Formularele pentru eliberarea unor acte sunt atât de complicate încât orădenii preferă să aştepte relaxarea restricţiilor şi să plătească 10 lei la ghişeu decât să completeze greşit un document de calculare a impozitului pe proprietate.

"Vom face demersuri prin Asociaţia Municipiilor pentru simplificarea chestionarelor care trebuie completate de cetăţeni", promite primarul Ilie Bolojan (foto).

Agenţie specială

În plus, Bolojan vrea să valorifice experienţa acumulată cu ocazia achiziţiei de materiale medicale din China pentru spitalele orădene. "Vom înfiinţa o agenţie centralizată prin care să facem achiziţii în cantităţi mari, lucru care, prin eliminarea revânzătorilor, ne va permite să facem economii consistente", explică Bolojan.

Ca exemplu imediat, municipalitatea ia în calcul achiziţionarea en gros de corpuri de iluminat cu LED, mult mai economicoase, atât pentru Oradea, cât şi pentru localităţile limitrofe care vor dori. "Eliminând distribuitorii, am putea face economii de peste 30%", argumentează edilul.

Tot aşa, oraşul ar putea cumpăra centralizat materiale medicale pentru spitalele din judeţ, coşuri de gunoi pentru localităţile din zonă şi alte bunuri. Până la urmă, criza obligă oamenii şi instituţiile să caute soluţii ingenioase la probleme care par fără rezolvare...

VIAŢA ÎN PANDEMIE
Este vremea familiştilor

Istoricul orădean Cristina Puşcaş (foto) a iniţiat luna trecută o cercetare ştiinţifică cu privire la "vieţuirea în vremea pandemiei", având la bază un chestionar online cu 24 de întrebări despre avantajele şi neajunsurile perioadei de claustrare. Până la sfârşitul săptămânii trecute, Puşcaş a primit peste 270 chestionare completate din ţară şi străinătate.

Principalul aspect pozitiv al pandemiei nominalizat de respondenţi a fost redescoperirea familiei (70 răspunsuri), urmată de reducerea poluării (20 răspunsuri) şi posibilitatea introspecţiei (10 răspunsuri).

În ce priveşte modul în care se va schimba viaţa, majoritatea răspunsurilor, peste 90, sunt strict pesimiste, oamenii estimând că vor fi "mai interiorizaţi, mai fricoşi, mai puţin comunicativi şi mai bolnavi". Cât despre schimbările pe care vor să le facă, acestea sunt: să stea mai mult cu familia, să călătorească mai mult şi să muncească mai puţin.