Cu câteva săptămâni în urmă, BIHOREANUL dezvăluia cum a fost "subţiat" dosarul anchetei privind dezastrul ecologic provocat de tăierile ilegale din pădurile statului aflate în grija Ocoalelor Silvice Dobreşti şi Sudrigiu. Pasat timp de trei ani de la un procuror la altul, fără ca vreunul să stabilească un vinovat, în final, anul acesta, pe 31 martie, opt dintre cei 15 silvicultori suspectaţi că ar fi închis ochii la defrişări au scăpat de acuzaţii, pentru restul ancheta fiind încă o dată tergiversată.

Şi nici măcar nu vor fi singurii, după cum spun chiar procurorii. Motivul? Deşi există suficiente dovezi că au abuzat de funcţii şi şi-au ignorat sarcinile de serviciu, angajaţii Romsilva nu au încălcat legi sau ordonanţe de urgenţă, ci regulamente aprobate prin ordine de ministru, astfel că - urmare a unei deja celebre decizii a Curţii Constituţionale a României - nu mai pot fi traşi la răspundere penală...

Ping-pong cu dosare

7,1 milioane lei - la atât se ridică paguba în dosarul masivelor defrişări ilegale din pădurile îngrijite de Ocoalele Silvice Dobreşti şi Sudrigiu. Ancheta, despre care BIHOREANUL a scris în numeroase rânduri, a pornit în 2013, după o serie de controale ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP), în cazul Dobreşti fiind reclamaţi inginerul Ion Maioru (responsabil cu paza pe judeţ), Mircea Faur (responsabil Regenerare), Ioan Mihiţ (şeful Ocolului Dobreşti), Viorel Groza şi Ioan Herman (şefi de district), inginerii Viorel Fericel şi Cornel Bercea, plus pădurarii Andrei Fericel, Petru Burescu, Dorel Monenciu şi Florian Anca. Pentru furturile din Valea Aleului, procurorii i-au luat în vizor şi pe Mihai Negriţa (tehnician silvic la Ocolul Sudrigiu), Călin Marian (şef district), Augustin Tomuţa şi Cristian Vîrciu (ambii pădurari).

Vinovaţii nu au fost stabiliţi nici după 4 ani de la declanşarea cercetărilor. Printr-o ordonanţă de clasare din 31 martie a.c., procurorii Parchetului Bihor au decis ca o parte a anchetei să fie continuată de Parchetul Beiuş, iar opt suspecţi (Maioru, Bercea, cei doi Fericel, Groza, Burescu, Monenciu şi Anca) să fie scoşi de sub urmărire. Acuzaţi de abuz şi neglijenţă în serviciu, aceştia au scăpat de orice răspundere penală, pe motiv că nu au comis faptele "prin încălcarea legii".

Furt în grup

Nu sunt nici pe departe singurii silvicultori care nu vor mai da seamă pentru cârdăşia cu hoţii de lemne. Tot cu o ordonanţă de clasare s-a închis şi dosarul doborârii a 437 arbori din pădurile Asociaţiei Runc Boiu Lorău, din zona Bratca, administrate de Ocolul Silvic Pădurea Craiului.

Ancheta în acest caz a început în 2014, descoperindu-se că arborii fuseseră tăiaţi sub pretextul că sunt "produse accidentale", adică rupţi de furtuni, deşi în realitate fuseseră verzi şi sănătoşi. Vinovaţii? Şeful de ocol Gavril Geczi, care a eliberat delegaţia de marcare pentru "produse accidentale", inginerul Cristian Dumiter, care a marcat efectiv şi inventariat cei 437 arbori, dar şi comisarul Remus Moţiu, de la Garda Forestieră Oradea, care a semnat pe documentele Ocolului fără să le verifice, cum era obligat.

"A întocmit o notă de constatare prin care a atestat în mod nereal că în partida (n.r. – lotul) pentru care s-a emis delegaţie de marcare sunt rupturi şi doborâturi aferente unui număr de 437 de arbori, propunând efectuarea lucrărilor de către Ocolul Silvic Piatra Craiului, contribuind la comiterea unui prejudiciu, echivalentul a 362 metri cubi material lemnos", consemnează ordonanţa Parchetului Bihor prin care cei trei au fost exoneraţi de răspunderea penală, asemenea confraţilor din Dobreşti şi Sudrigiu.

N-au lege

Aceeaşi soartă o va avea şi un alt dosar, deocamdată în lucru, al Parchetului Beiuş, în care e anchetat un pădurar de la Ocolul Sudrigiu, suspectat de neglijenţă după ce a permis tăierea ilegală a peste 300 de copaci din pădurea dintre Hinchiriş şi Tărcăiţa.

"S-a făcut o adresă către Direcţia Silvică să ne spună care sunt actele normative care reglementează obligaţiile de serviciu ale personalului silvic. Soluţia de clasare e foarte uşor de dat, chiar dacă este vorba de 300 de arbori dispăruţi", au explicat BIHOREANULUI surse din anchetă, precizând că motivul clasării nu ar fi nicidecum blândeţea procurorilor, ci faptul că legislaţia este slabă.

Solicitarea avea menirea să se confirme ceea ce alţi procurori deja au constatat, şi anume că în cazul personalului silvic atribuţiile stabilite prin fişa postului sunt reglementate prin alte acte normative decât o lege sau o ordonanţă a guvernului, astfel că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale a României, faptele lor nu mai fi considerate infracţiuni.

Abuz numai pe lege

"În cazul în care neîndeplinirea ori defectuozitatea îndeplinirii unui act nu s-ar raporta la atribuţii de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege, s-ar ajunge la situaţia ca în cazul infracţiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât şi de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fişei postului, ceea ce nu este acceptat în sistemul juridic de drept penal", motiva CCR în Decizia nr. 405/2016, care practic a dezincriminat parţial abuzul şi neglijenţa în serviciu.

Pe româneşte, nesocotirea sarcinilor de serviciu stabilite prin Hotărâri de Guvern sau simple regulamente interne ale instituţiilor nu mai sunt infracţiuni. Or, în domeniul silvic, atribuţiile personalului sunt stabilite în baza Regulamentului de pază al fondului forestier, aprobat prin HG 1076/2009, iar regulile de exploatare a lemnului prin Ordine ale Ministrului Mediului şi Pădurilor.

Astfel că, oricât de absurd este, fiindcă nu au lege, oamenii "pădurilor" au ajuns deasupra ei...

ÎN CIVIL
Pagubă la judecată

Chiar dacă nu mai pot fi traşi la răspundere penală, ca pentru furt ori complicitate la furt, silvicultorii dovediţi că din neglijenţă sau din abuz au provocat o pagubă pot fi obligaţi să achite despăgubiri, dar numai prin procese civile.

De altfel, în cazul prejudiciului de 7,1 milioane de lei constatat la Dobreşti şi Sudrigiu, procurorii au menţinut sechestrele pe averile silvicultorilor scoşi de sub urmărirea penală, pentru ca aceştia să nu-şi poată înstrăina averile dacă Regia Naţională a Pădurilor se va îndrepta împotriva lor printr-un proces civil.

Acest lucru s-a şi întâmplat, pe 10 mai Direcţia Silvică Oradea formulând acţiuni de pretenţii faţă de toţi silvicultorii scăpaţi de închisoare, solicitând Tribunalului Bihor să-i oblige la plata prejudiciilor. Atât doar că în civil procesele se întind şi mai mult, iar juriştii instituţiilor statului, interesaţi sau nu, mai pot să le şi piardă...