Săptămâna trecută, angajaţii Consiliului Judeţean au sărbătorit la restaurant adoptarea Legii amnistiei fiscale, care le-a şters toate datoriile strânse din încasarea, vreme de trei ani, a unor sporuri salariale declarate ilegale.

În total, în ultimii doi ani, auditorii Curţii de Conturi au imputat peste 14 milioane lei bugetarilor din toate primăriile, susţinând că sporurile au fost acordate pe lângă lege.

Sporuri de tot felul

În mare, datoriile şterse se referă la sporuri salariale date prin acordurile colective de muncă, pentru funcţionarii publici, respectiv prin contractele colective de muncă, pentru aşa-numitul personal contractual, acte încheiate în 2008 cu valabilitate până în februarie 2012.

Atunci, pentru că salariile erau în medie de 900 lei, conducerile instituţiilor au venit cu găselniţe pentru suplimentarea veniturilor şi menţinerea funcţionarilor în sistem. Unii au introdus drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii în muncă (400 lei lunar), justificate prin munca în condiţii de stres, alţii au aplicat un spor de dispozitiv (25% din salariul de bază) acordat celor care răspund solicitărilor după orele de program, ori indemnizaţii pentru vestimentaţie, hrană, transport, spor de ecran (15% din salariu), plata orelor suplimentare sau a celui de-al 13-lea salariu.

În procese

În timpul controalelor demarate în 2010 şi 2011, auditorii Camerei de Conturi Bihor au considerat, însă, că majoritatea sporurilor erau pe lângă lege şi au dispus returnarea banilor. În total, din 67 de instituţii controlate numai două nu acordaseră "bonusuri": Primăriile Uileacu de Beiuş şi Tărcaia. Pentru celelalte, sumele date în plus au fost decretate prejudiciu şi imputate conducerilor unităţilor. În total, peste 14 milioane lei, din care până azi s-au recuperat 300.000 prin reţineri aplicate salariaţilor.

Cele mai multe primării, cum e Salonta, unde angajaţii au luat aproape 500.000 lei pentru "asigurarea ţinutei la locul de muncă" şi alţi 30.000 lei pentru "condiţii vătămătoare", au atacat actul de control în instanţă. Unii au câştigat procesele, alţii, mai puţin norocoşi, au pierdut. De pildă, cei 149 salariaţi ai CJ au fost obligaţi în noiembrie 2011 să înapoieze, fiecare, sume pornind de la 14.000 lei, în rate pe trei ani. Adică, minim 404 lei lunar!

Banii rămân

Rezultatul a fost tragic, deoarece majoritatea angajaţilor au ajuns la limita subzistenţei, cu salarii reduse chiar şi până la 10 lei, astfel că amnistia a venit ca o mană cerească. Doar la nivelul Primăriei Oradea şi a celor 6 instituţii subordonate, sumele imputate se ridică la 7 milioane lei. Decizia a fost atacată în instanţă de primarul Ilie Bolojan, care a obţinut în paralel şi suspendarea aplicării acesteia.

02 bejan.jpg"Ne-am mişcat repede. Din fericire, la noi nu s-a ajuns, ca la CJ, la imputări individuale, pentru că s-a obţinut suspendarea deciziei, iar procesul a primit termen de judecată pe fond pe 5 martie 2013. Dar, odată cu apariţia legii, şi-a pierdut obiectul", explică Gheorghe Bejan (foto), preşedintele sindicatului Civica din Primărie.

Discriminare

De cealaltă parte, auditorii Curţii de Conturi consideră amnistia fiscală discriminatorie. Dezavantajaţi sunt bugetarii care au returnat deja, integral sau parţial, prejudiciul stabilit după controale. "Eu am fost obligat să imput angajaţilor 107.000 lei. De la bun început am considerat că e un abuz al Curţii de Conturi. Acum vom analiza cu juriştii, dacă putem recupera banii în instanţă. Este nedrept să mergi acasă cu 300 lei salariu, când tu răspunzi pentru milioane", spune primarul comunei Borş, Batori Geza.

Nu în ultimul rând, legea este discriminatorie şi faţă de funcţionarii din instituţiile care nu au "umflat" salariile, deşi puteau s-o facă. Asta pentru că, după tăierea salariilor cu 25% operată în 2010, unii primari au obţinut hotărâri de consilii prin care, înainte să se aplice tăierea, au majorat salariile funcţionarilor fix cu acelaşi procent, astfel încât diminuarea să fie, practic, zero. Primarul din Uileacu de Beiuş, Ioan Balint, care nu a putut rotunji veniturile din cauza refuzului consilierilor locali, este revoltat: "Nu e corect faţă de oamenii din Primăria noastră, care au muncit pe un salariu indecent de mic. Acuma, uite: noi rămânem cu cinstea, iar alţii cu banii"...