Ceva mai mult de 50 de orădeni, dintre care o parte studenți, au alcătuit auditoriul prezent joi seară în amfiteatrul Muzeului Țării Crișurilor, unde reputatul politolog Radu Carp și-a prezentat, împreună cu publicistul Szekely Erwin, cea mai recentă carte - „Tehno-populism. Politica identitară și tentația democrației iliberale”.

Măgulindu-i pe organizatori, dar și pe cei prezenți, fiindcă nu prea se mai fac lansări de cărți în țară, autorul a afirmat că acest lucru „contează mai mult decât ați crede: nu doar orașul are de câștigat, ci și generațiile tinere când se vor întreba ce pot face pentru orașul lor”.

Emoții vs. idei

Profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, în cadrul Departamentului de Politici Publice, Relații Internaționale și Studii de Securitate, politolog și analist de relații internaționale, cunoscut pentru studiile sale despre democrație, populism, statul de drept, integrarea europeană și raporturile dintre religie și politică, Radu Carp (foto) face în cel mai recent volum al său - „Tehno-populism. Politica identitară și tentația democrației iliberale” - o analiză a modului în care tehnologiile digitale, rețelele de „socializare” și AI pot deveni instrumente de manipulare politică și de subminare a democrației.

Atât tema, cât și cartea sunt relevante pentru contextul românesc, lucrarea examinând inclusiv „fenomenul Călin Georgescu” și mecanismele propagandei politice online, ideea directoare fiind că populismul din zilele noastre nu mai depinde exclusiv de discursurile politicienilor, de programele electorale, de mitingurile partidelor și de analizele specialiștilor, toate adresate rațiunii, ci tot mai mult este construit și folosit, prin algoritmi, în campanii de dezinformare și de compromitere a adversarilor, prin exploatarea emoțiilor colective.

De la populismul tradițional la tehno-populism

Cartea lui Radu Carp are cinci teme principale, abordând în primul rând transformarea populismului tradițional în populism digital, în tehno-populism, fenomen caracterizat între altele prin transmiterea mesajului politic direct către alegător fără intermediul presei și „personalizarea” mesajului astfel încât să exploateze frustrările destinatarilor.

Autorul remarcă, de asemenea, așa numita fragmentare a realității, prin faptul că rețelele sociale favorizează apariția unor bule în care oamenii consumă mesaje care le confirmă convingerile, astfel că grupuri diferite ajung să trăiască în realități politice aproape incompatibile.

Politica identitară, felul în care identitatea națională, religioasă sau culturală poate fi transformată într-un instrument de mobilizare politică este și el analizat, fiind notată situația în care oamenii nu mai sunt chemați atât să susțină un program, cât să se considere membri ai unei comunități amenințate de dușmani.

O altă temă abordată este cea a democrației iliberale, autorul examinând tendința unor mișcări și regimuri de a păstra alegerile, dar de a slăbi garanțiile democrației constituționale - libertatea presei, independența justiției, protecția minorităților, pluralismul politic.

Nu în ultimul rând, Radu Carp vorbește despre manipularea digitală, cartea abordând utilizarea conturilor și campaniilor coordonate, a falsurilor generate cu inteligență artificială, a dezinformării și a tehnicilor de simulare a susținerii populare, cunoscute sub denumirea de astroturfing.

De notat că autorul folosește cazul CG pentru a ilustra modul în care o campanie digitală amplifică vizibilitatea unui candidat, chiar și în condițiile în care candidatul nu este unul reprezentativ.

„Bine scrisă și foarte pretențioasă”

Publicistul orădean Szekely Erwin (foto) a prezentat cartea lui Radu Carp ca fiind una „foarte bine scrisă și foarte pretențioasă”, iar autorul, după ce a măgulit Oradea fiindcă încă organizează lansări de cărți în condițiile în care „ceva similar în țară nu există”, a făcut la rându-i câteva considerații despre geneza cărții, mărturisind de pildă că este preocupat de tehno-populism de un deceniu, dar și câteva expuneri care îi completează scrierea.

„Nu știu dacă ați observat, dar liderii populiști nu prea semnează documente, ci își fac selfie-uri”, „Suveraniștii sunt de fapt globaliști”, a spus el, amintind ambiția MAGA de exportare a propriei ideologii dincolo de SUA, în Europa. „Un politician este ales de 50.000 – 70.000 de oameni, este evident că nu poate vorbi cu toți, dar populiștii pretind că ei o fac fiindcă mesajele lor sunt mereu online și privitorul are iluzia că este prezent și că îi sunt adresate”.

„Tehno-monarhii spun că democrația nu mai este potrivită, deoarece companiile lor au bugete mai mari decât statele și au ambiția să conducă în locul guvernelor. (...) Încearcă să folosească partidele extremiste pentru că și acestea neagă democrația”, „Transmiterea ideilor și valorilor democratice prin mass media este aproape inexistentă”, sunt câteva dintre ideile transmise de autorul cărții în discuția cu publicul orădean.

Înainte să-i solicite autografe, câțiva dintre orădenii prezenți nu au ratat prilejul de a-i adresa pe Radu Carp întrebări pe teme diverse, de la depersonalizarea presei prin refuzul de a-și asuma identități ideologice la motivul pentru care zilele trecute într-o clădire a Comisiei Europene a fost amplasată o statuie grotescă a lui Donald Trump, ori de la șansele democrației de a supraviețui în epoca digitală până la ce calități ar trebui să aibă un bun politician.

„Politicienii au uitat să vorbească în public, cea mai importantă calitate ar trebui să fie aceea de a se face înțeleși”, a răspuns Radu Carp acestei ultime întrebări. Căci, paradoxal, politicienii au ajuns să vorbească cu atât mai mult - și mai tare! - cu cât au mai puține idei...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!