Liderul BNS Bihor: "Dacă există doar un angajat într-o familie, e o problemă!"

Muncitori cu pancarte în mâini, străzi blocate, portavoci, scandări, huiduieli - toate erau nelipsite în vremurile de aur ale sindicalismului care, însă, în Bihor au apus. Astăzi, liderii de sindicat ştiu să citească o balanţă contabilă, dezbat planuri de management, concep proiecte europene şi se instruiesc în Germania.

Inginer de profesie, tată a doi copii, Nicolae Morgovan a intrat în viaţa sindicală în anii ’90, din dorinţa de a schimba lumea cu umărul, iar de atunci a rămas neclintit. "Am fost ofertat de aproape toate partidele. Le-am spus că nu mă interesează"...

"Am greşit şi noi"

- Aţi prins mişcările sindicale încă din anii ’90. Care au fost marile greşeli ale sindicatelor şi ale politicienilor de-a lungul timpului?

- În anii ’90 au fost proteste la Înfrăţirea, Alumina, UAMT, Mecanica, Vest Metal şi altele. Pe majoritatea managerilor nu-i interesa decât să-şi ia salariile. Aici a fost marea greşeală: că Ministerul Economiei i-a păstrat în funcţii şi a băgat în aceeaşi oală societăţi pe profit cu societăţi cu pierderi. Cine ar fi crezut că statul va abandona firme cu materie primă şi desfacere asigurate, că Sinteza şi Alumina vor muri? Am greşit şi noi. Trebuia să fim mult mai vehemenţi! Mihai Costan, preşedintele FPS Bihor (n.r. - ţărănist), era în stare să dea o fabrică pe 1 leu, indiferent dacă a doua zi se închidea. Te cruceşti ce-au putut face oamenii ăştia!

- Există în prezent sindicate reale, care îşi reprezintă cu adevărat membrii?

- Bineînţeles! Sindicatul Petrom de la Suplacu de Barcău şi Marghita, condus de Lucian Gal, a avut anul trecut inclusiv un miting în faţa sediului companiei din Viena, la care au participat 120 de persoane. Am ajuns până la vicepreşedintele companiei, unde am fost mai bine trataţi decât în România. Mai este sindicatul din OTL, care tocmai a protestat (n.r. - săptămâna trecută) pentru că nu li se respectă oamenilor drepturile din contractul colectiv de muncă, cel de la UAMT şi multe altele...

"Patronii nu ne văd cu ochi buni"

- Care este, comparativ, situaţia sindicatelor din sectorul de stat şi din cel privat?

- Desigur, e mai greu să faci sindicat la privat. Patronii nu ne văd cu ochi buni. Un coleg, Liviu Abrudan, a fost dat afară pentru că a înfiinţat un sindicat la Shinheung Electronics. Există şi societăţi mari care nu au sindicate, de la European Drinks până la fabrici de componente electronice sau din industria uşoară. În parcul industrial doar două societăţi au sindicate. La celelalte s-a opus conducerea, ceea ce nu este legal.

- Ce poate face azi un sindicat pentru angajat, fie el bugetar sau din sectorul privat?

- În primul rând, sindicatul trebuie să negocieze contractul colectiv de muncă, să vegheze asupra condiţiilor şi normei de muncă, pentru asigurarea echipamentului de lucru, a mediului şi a timpului de repaus. Dacă discuţiile nu duc nicăieri, în faza a doua ne adresăm ITM, care face controale şi aplică sancţiuni. Dacă nici aşa nu se rezolvă, mergem în instanţă...

- Ce relaţie există între sindicate şi Inspectoratul Teritorial de Muncă?

- În Bihor relaţia este bună. Am făcut şi 3-4 sesizări lunar. Inspectorii au analizat situaţiile în teren şi au dat sancţiuni, dar în final s-au corectat nereguli legate de condiţiile şi orele de muncă.

"Codul Muncii avantajează investitorii"

- Care sunt problemele provocate sindicaliştilor de actualul Cod al Muncii?

- Codul Muncii avantajează investitorii străini şi e foarte dur pentru angajaţi. Întâi, mulţi salariaţi au fost trecuţi de pe contracte pe perioadă nedeterminată pe unele încheiate pe perioadă determinată. Asta înseamnă că după 2 ani nu îşi pot depune dosarul de şomaj pentru că n-au adunat destule luni de muncă. Apoi, nu poţi face grevă legal decât la negocierea contractului colectiv de muncă, s-a desfiinţat contractul colectiv de muncă la nivel naţional şi altele. BNS a înaintat Parlamentului o iniţiativă cetăţenească de schimbare a Codului Muncii, avizată deja de Curtea Constituţională. Senatorul Gavrilă Ghilea, secretarul Comisiei de muncă, ne-a promis că ne va susţine...

- Ce relaţii aveţi cu sindicatele din Occident? Ce aveţi de învăţat de la colegii străini?

- Am legat în anii ’90 o relaţie cu confederaţia MSZO din Ungaria, în 2004 am început o colaborare cu sindicatele din Baden-Wurttemberg, iar în 2008 cu DBG, cea mai mare confederaţie din Germania. Nemţii sunt serioşi şi avem ce învăţa de la ei. Anul trecut am trimis în practică 14 elevi şi doi profesori la fabrica Audi din Ingolstadt şi mă bucur că s-au comportat exemplar. Un director le-a şi povestit: "Acum 11 ani am vrut să producem în Oradea cutii de viteze, dar ne-am dus în Ungaria pentru că în Oradea autorităţile ne-au băgat piedici". Germania e motorul economic al Europei, are patronate puternice, iar pentru echilibru creşte proporţional şi rolul sindicatelor. Patronii îşi promovează tot timpul oameni în Parlament! La noi, Digi vrea să-şi extindă activitatea în domeniul energiei electrice. Ca să i se voteze legile, ce credeţi că va face la următoarele alegeri? Probabil nici n-o să-i ştim pe cei pe care i-au sprijinit...

"Managerii străini s-au balcanizat"

- Poate fi revitalizată activitatea sindicală? Cum?

- Trebuie revitalizată. Salariile sunt mici, oamenii nu au bani, iar după 50 de ani nu-i mai angajează nimeni. La Audi mi-au arătat un bărbat curăţând o maşină. "Mai are un an până la pensie. A avut 3.200 euro salariu, acum ia 2.800 euro, dar are locul de muncă asigurat", mi-a spus colegul. Pentru a-şi ajuta membrii, BNS a înfiinţat pe internet o platformă unde pot cere lămuriri în orice problemă, socială, juridică, economică şi primesc răspuns imediat.

- Care e atitudinea faţă de sindicate a patronilor proveniţi din rândul îmbogăţiţilor de tranziţie, comparativ cu cea a managerilor străini?

- Majoritatea managerilor străini s-au balcanizat. Mulţi români s-au îmbogăţit pentru că au fentat plăţile la stat, au lucrat la negru ori la gri, cu un stat de plată pe salariul minim şi ceva bani pe lângă, şi aşa mai departe. Străinii încearcă şi ei aceleaşi metode, pentru a rămâne cu un profit cât mai mare. De altfel le-am şi spus: "Aş fi preferat să învăţăm noi de la voi, nu invers!".

"Trăim din cotizaţii"

- Ce zestre mai au sindicatele bihorene? A cui e Casa de Cultură a Sindicatelor, hotelul sindicatelor din Felix, cine le administrează?

- Toate hotelurile fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România au fost împărţite confederaţiilor sindicale în urmă cu 7 ani. În Bihor, de exemplu, hotelul Padiş este în gestionarea CSDR, iar Muncelul la CNSLR-Frăţia. Dacă ar lucra la capacitatea maximă, cele două ar avea peste 2.000 de locuri pe serie. Toţi banii se reinvestesc, dar tot sunt insuficienţi. La fel, casele de cultură din toată ţara sunt date în patrimoniul sindicatelor, dar trebuie permanent renovate şi dotate. Sunt date în gestiune, cu contracte de performanţă...

- Din ce trăieşte, practic, o filială sindicală de felul BNS în zilele noastre?

- Trăim din cotizaţii. Sigur, am mai făcut proiecte pentru reconversie profesională şi încurajarea tineretului să-şi găsească locuri de muncă. În rest, dacă spui cuiva că în 2015 faci muncă voluntară, zice că eşti dus cu capul...

"Până să-şi dea seama că e bolnav, e şi dat afară"

- Sindicaliştii OTL au câştigat în justiţie drepturi salariale şi protestează împotriva refuzului conducerii societăţii de a le acorda. La UAMT muncitorii au fost puşi să plătească pierderile provocate de o grevă spontană, chiar dacă ulterior au recuperat timpul de lucru. Ce rost mai au atunci mişcările sindicale?

- Muncitorii de la UAMT nu vor plăti. Au recuperat munca sâmbăta şi duminica, deci nu există pierderi. De aceea mişcările sindicale sunt foarte importante. Dacă acceptăm capitalismul sălbatic, aducem înapoi sclavagismul în România! La firmele de cablaje lipitul cu cositor, cupru şi plumb cauzează boli grave. Peste câţiva ani vom descoperi că femeile de aici nu pot avea copii. De ce credeţi că au venit investitorii la noi? Aici găsesc necalificaţi, iar fluctuaţia de personal e atât de mare încât până să-şi dea seama omul că e bolnav e şi dat afară...

- Cât de normal e ca la aceeaşi pregătire şi o muncă similară un bugetar să câştige mai mult decât un angajat din sectorul privat?

- Nu e normal. Problema este însă că în sectorul privat, neavând un contract colectiv de muncă la nivel naţional, nu ştii unde să încadrezi în grila de salarizare o muncă sau o funcţie. În majoritatea firmelor angajaţii stau pe salariul minim, la care se adaugă tichetele de masă şi, eventual, decontarea transportului. Sunt însă şi bugetari nedreptăţiţi. La aceeaşi muncă, personalul contractual are salariul mai mic decât funcţionarii publici.

- Cât credeţi că ar trebui să fie salariul minim?

- Salariul minim ar trebui să fie cel puţin 1.500 lei. De aici ar trebui să crească în funcţie de vechime, calificare, loc de muncă... Problema este că guvernanţii au ridicat doar salariul minim, iar celelalte au rămas pe loc. De aceea e necesară o lege a salarizării corectă pentru bugetari şi contracte colective de muncă pentru cei din zona privată.

- Cum credeţi că se va aplica legea tichetelor de vacanţă? Ce firme din Bihor îşi vor trimite angajaţii în concediu pe banii lor?

- Sunt societăţi care au dat prime de vacanţă şi fără lege, ca UAMT, Premagro, Petrom şi altele. Sigur, nu mult, dar pentru angajaţi a fost un ajutor. Greşeala e că legea s-a dat târziu, iar firmele nu au bugete pentru tichete de vacanţă!

"Dacă există doar un angajat într-o familie, e o problemă"

- În 2008 aţi susţinut candidatura la Primărie a liberalului Ilie Bolojan, care a înjumătăţit personal şi a redus cheltuielile cu ajutoarele sociale. Regretaţi alegerea?

- Nu regret. Ştiam că este un om cu iniţiativă. Vedeam că faţă de celelalte oraşe rămânem pe loc. Trebuia să existe o schimbare de atitudine în conducerea oraşului. Sigur, sunt şi părţi pozitive, şi negative. Pe de o parte s-au făcut lucrări, pe de alta s-au dat afară salariaţi. Sindicatul din Primărie a negociat cât a putut la momentul respectiv.

- De ce, recent, aţi sprijinit unificarea Oradiei şi Sînmartinului?

- Ca să te poţi compara cu Clujul trebuia să accelerezi dezvoltarea oraşului. Asta se putea face fie cu fonduri europene, fie folosind ce avem în zonă. Dacă Felixul ar fi fost în Ungaria, precis arăta mult mai bine decât Hajduszoboszlo. Sigur, aici sunt pensiuni, dar ca să dezvolţi o staţiune ai nevoie de locuri frumoase, hoteluri noi, locuri de agrement, iluminat public... Nu am înţeles poziţia etnicilor maghiari şi nici de ce s-a opus PSD. Faptul că ai pierde un consilier local UDMR sau că fuziunea a fost ideea unui liberal sunt motive să te abţii de la vot?

- Care credeţi că va fi portretul angajatului şi al sindicalistului peste 10 ani?

- Un sindicalist modern în Europa e un cetăţean cu venituri medii. Mi-aş dori pentru membrii noştri să nu-şi facă griji că vine vara şi nu pot pleca în concediu sau că se apropie iarna şi nu au din ce plăti întreţinerea. În străinătate, o familie şi-a rezolvat problema existenţei dacă are cel puţin un angajat, dar la noi, dacă există doar un angajat într-o familie, e o problemă!