Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Szilágyi Zsolt, se declară şocat de reacţia "dură şi negativă" a parlamentarilor români faţă de declaraţia comună de luni a liderilor partidelor minorităţii maghiare din România, care au semnat o rezoluţie comună la Cluj, prin care cer autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, precum şi un statut special pentru regiunea Partium.
"Vă spun sincer că m-a şocat faptul că partidele reprezentate în Parlamentul României au avut o reacţie destul de dură şi negativă, regretabilă, spun eu, fiindcă, într-o democraţie, nu poţi să negi rolul dialogului", a declarat, marţi, Szilágyi, într-o conferinţă de presă organizată la Oradea.
Preşedintele PPMT a făcut un apel la "un dialog sincer" pe tema autonomie solicitate de maghiari, autonomie care, în opinia sa, este "cea mai profundă şi mai puternică declaraţie de loialitate faţă de Statul Român".
"Nu există o declaraţie mai profundă, mai puternică, de loialitate faţă de Statul Român, decât autonomia. Autonomia se va realiza în cadrul statalităţii române şi vorbim despre funcţionalitatea statului. Când vorbim despre regionalism, despre delegarea puterilor de la Bucureşti către anumite comunităţi etnice, religioase sau regionale, atunci vorbim despre funcţionalitatea statului român", a explicat liderul PPMT, care a recunoscut însă că întâlnirea de la Cluj nu s-a concretizat într-un plan de acţiune comun.
"Deşi ideea unui parteneriat strategic ar fi fost de dorit, iar noi am propus înfiinţarea unei comisii comune pentru elaborarea proiectelor de legi pe tema autonomiei, ideea unui proiect comun nu a fost acceptată de UDMR şi PCM", a spus Szilágyi.
În timp ce în cazul Ţinutului Secuiesc preşedintele PPMT vede o autonomie teritorială, în cazul maghiarilor din Partium (ce cuprinde şi Bihorul), Szilágyi spune că s-ar cere o autonomie culturală, asemeni celei pe care o au românii din Ungaria sau Serbia.
"În principiu, ar însemna înfiinţarea unui Consiliu al autoguvernării maghiarilor, care ar beneficia de fonduri guvernamentale pentru administrarea proiectelor legate de cultură, educaţie, administraţie", a explicat Szilágyi, convins că, prin aceste forme de autonomie, statul român ar oferi maghiarilor nu numai egalitate în drepturi, ci şi egalitate în şanse.
"Noi, maghiarii, suntem factori constitutivi ai statului român, ne considerăm cetăţeni cu drepturi depline şi credem că trebuie să înceapă un dialog sincer şi constructiv între maghiari şi români chiar dacă avem viziuni diferite. Fac din nou apel la liderii politici români să accepte dialogul, să nu nege că dialogul ne poate aduce mai aproape de soluţie", a mai arătat liderul PPMT.