Consiliul Superior al Magistraturii a stârnit un val de reacții critice după ce Secția pentru judecători a adoptat o hotărâre de 76 de pagini în care acuză existența unui „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și nominalizează politicieni, ONG-uri, jurnaliști și redacții care ar fi contribuit la „decredibilizarea” sistemului judiciar. Documentul a provocat reacții din interiorul magistraturii, unde mai mulți judecători susțin că raportul nu a fost votat în adunările generale, din partea presei și a unor actori politici „înfierați” de CSM.
HotNews a scris că documentul CSM conține o „listă neagră” cu politicieni, asociații și publicații considerate vinovate de atacuri la adresa justiției, iar G4Media a relatat că printre redacțiile vizate se numără G4Media, Recorder și PressHub, care au publicat investigații și dezvăluiri despre probleme din sistemul judiciar.
Demersul este cu atât mai sensibil cu cât vine din partea organismului constituțional care ar trebui să garanteze independența justiției, dar care, prin acest document, ajunge să cenzureze criticile formulate în spațiul public la adresa magistraților, inclusiv cele venite din partea presei și a societății civile.
Presa, pusă lângă politicieni și ONG-uri
Potrivit comunicatului CSM, Secția pentru judecători a constatat existența unui „atac fără precedent la adresa independenței justiției” și a decis informarea mai multor instituții europene și internaționale, între care Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Consiliul Europei, organisme profesionale europene ale judecătorilor și OCDE.
CSM susține că a analizat „acțiunile și pozițiile publice ale clasei politice, ale mass-media, ale unor ONG-uri și persoane publice”, despre care afirmă că ar afecta independența justiției, încrederea publică în actul de justiție și imaginea puterii judecătorești.
În document, Consiliul vorbește despre o „campanie constantă și continuă de denigrare și decredibilizare” a puterii judecătorești și despre „manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenți politici, susținuți de „o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora”.
Formulările au provocat reacții critice, deoarece includerea jurnaliștilor și redacțiilor într-un document instituțional despre pretinse atacuri la adresa justiției ridică problema raportului dintre apărarea independenței magistraților și libertatea presei de a investiga și critica instituțiile publice.
Potrivit HotNews, în document sunt menționați, între alții, Dominic Fritz, președintele USR, Ana Birchall, fost ministru al Justiției, Cristian Ghinea, Laurențiu Ștefănescu și alți membri USR, precum și fostul jurnalist de investigații Ionel Stoica. Pe listă mai apar, conform aceleiași surse, premierul Ilie Bolojan (fără a i se trece numele), vicepremierul Oana Gheorghiu, Ruben Lațcău, viceprimar USR al Timișoarei, Diana Mardarovici, consilieră PNL, și Cătălin Teniță, parlamentar USR.
În privința presei, HotNews a relatat că CSM indică „atitudinea rău voitoare a unei părți a presei” și dă drept exemplu G4Media, despre care ar susține că a publicat, în ultimul an, 405 articole „negative” despre justiție. În document ar mai fi menționate Recorder, prin documentarul „Justiție capturată”, și PressHub.
USR: „O ironie absurdă” și „risc real de abuz de putere”
Într-o reacție publică, USR susține că a apărat independența justiției încă de la înființare și amintește că parlamentarii formațiunii s-au opus legilor promovate în perioada Dragnea, despre care partidul afirmă că urmăreau subordonarea politică a magistraților.
„Că USR se găsește acum pe o listă a «dușmanilor justiției» este, în cel mai bun caz, o ironie absurdă. În cel mai rău caz, este un semnal de alarmă asupra stării democrației”, a transmis formațiunea.
Partidul mai afirmă că dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și dreptul la liberă exprimare al organizațiilor civice sunt garantate constituțional, iar buna funcționare a justiției este o chestiune de interes public, supusă dezbaterii.
„USR susține dreptul magistraților de a-și apăra demnitatea și independența. Dar o hotărâre care împarte presa în bună și rea, care nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a «dușmanilor justiției», depășește limitele apărării legitime”, se mai arată în reacția USR, potrivit HotNews.
Judecători: Nu am votat așa ceva
După publicarea documentului, mai mulți judecători s-au delimitat public de hotărârea Secției pentru judecători a CSM, susținând că în adunările generale ale instanțelor nu ar fi fost discutat și votat raportul de peste 70 de pagini cu nominalizări de politicieni, jurnaliști, ONG-uri și publicații.
G4Media a relatat că trei judecătoare și o asociație a magistraților au arătat, în postări publice și comunicate, că nu au fost consultate și nu au votat hotărârea CSM în forma publicată ulterior.
„Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s-a votat așa ceva în nicio Adunare Generală și am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi știut ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră”, a scris judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova.
Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, s-a delimitat și ea de document, pe care l-a calificat drept „un delir de putere”, potrivit G4Media.
La rândul ei, judecătoarea Maria Rădulescu, de la Ploiești, a arătat că adunarea generală a instanței la care a participat a durat aproximativ 10 minute și a vizat observații privind proiectul legii salarizării, nu liste cu persoane, jurnaliști sau ONG-uri.
„În cadrul adunării generale la care am participat nu au fost dezbătute documente referitoare la persoane, jurnaliști, ONG-uri sau alte entități din afara sistemului judiciar. Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicații”.
Forumul Judecătorilor: Susținere prezentată nereal
Asociația Forumul Judecătorilor din România a criticat dur hotărârea Secției pentru judecători a CSM, susținând că documentul nu a fost votat de cei 3.580 de judecători invocați de Consiliu.
Forumul Judecătorilor susține că este „prezentată nereal o susținere cvasiunanimă” la nivelul instanțelor pentru un mesaj care conține atacuri la adresa unor partide politice, ONG-uri, publicații, persoane fizice și asociații profesionale.
Forumul Judecătorilor mai arată că adunările generale ale judecătorilor din 9 iunie au avut ca obiect reacții legate de proiectul privind salarizarea magistraților, nu criticile la adresa presei, a societății civile sau a unor politicieni.
Asociația susține și că problemele privind funcționarea sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor este protejată de libertatea de exprimare.
CSM susține că are sprijinul a 3.580 de judecători
În comunicatul oficial, CSM a afirmat că toate cele 239 de instanțe din țară - judecătorii, tribunale și curți de apel - s-au întrunit pe 9 iunie în adunări generale.
„Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți, care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție, au denunțat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, a transmis CSM.
Instituția susține că 3.580 de judecători au mandatat Consiliul, „în calitatea sa de garant al independenței justiției”, să facă demersuri naționale și internaționale pentru „restabilirea echilibrului specific statului de drept”.