Livia Banu, directorul Biroului pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea: "Confortul şi civilizaţia nu vor veni din afară"

Două ţări, un scop, succes comun! Dincolo de lozinci, programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România a fost înfiinţat pentru a reduce diferenţele existente între regiunile de frontieră din cele două ţări. Fiecare proiect trebuie să folosească partenerilor din ambele ţări, se verifică la Oradea şi se decontează la Budapesta.

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea (BRECO) este organismul intermediar la nivelul căruia se verifică proiectele depuse de români din Arad, Bihor, Satu Mare şi Timiş împreună cu parteneri din judeţele maghiare Szabolcs-Szatmar-Bereg, Hajdu-Bihar, Bekes şi Csongrad.

Din acest motiv, angajaţii BRECO sunt mai mult pe drum. "Beneficiarul finanţării demarează lucrările şi face plăţile din bugetul propriu, noi verificăm activitatea în teren şi respectarea strictă a regulilor, iar apoi validăm decontarea sumelor de către finanţator", explică Livia Banu, directorul BRECO. Fost director în Primărie, apoi coordonator al Programului pentru reforma administraţiei publice locale derulat la începutul anilor 2000 de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, Banu conduce BRECO de opt ani. Perioadă în care s-au implementat nu mai puţin de 475 de proiecte...

"Dacă ai un partener de calitate, îţi e mai uşor"

- Credeţi că vor ajunge vreodată localităţile româneşti de pe graniţă la gradul de civilizaţie şi confort al celor din Ungaria?

- Sunt şi la noi locuri unde calitatea vieţii se compară cu cea din Ungaria. Pentru cele care nu sunt încă în această situaţie, răspunsul e da. Dar această situaţie nu ne va fi făcută cadou, trebuie s-o construim singuri. Confortul şi civilizaţia nu vor veni din afară.

- Câte proiecte a implementat BRECO în cadrul programului Hu-Ro între 2007-2013 şi cât de greu îi este unui partener român să acceseze o astfel de finanţare?

- Aproximativ 475. Spun aproximativ pentru că programul nu e încă încheiat. În ce priveşte nivelul de dificultate, nu e mai greu sau mai uşor decât în alt tip de proiect, ci doar e necesar să existe cel puţin un partener maghiar şi unul român pentru ca proiectul să fie aprobat. Ca în viaţă: dacă ai un partener de calitate îţi e mai uşor decât singur. În rest, cerinţele sunt la fel...

- Care este gradul de absorbţie a fondurilor transfontaliere?

- La începutul lui decembrie am atins ţinta fixată de UE pentru 31 decembrie 2012, de 21%. De atunci am progresat, dar mai avem mult de lucru. Până la sfârşitul anului trebuie să ajungem la 50%. Mulţi cred că absorbţia se rezumă la a obţine finanţarea proiectelor, dar partea dificilă este de a le pune în practică astfel încât UE să accepte rezultatele şi modul de lucru. Absorbţie înseamnă că partenerii în proiect au cheltuit resurse proprii, cheltuielile au fost verificate de cei care gestionează programul, că s-au plătit sumele corect cheltuite şi că, după ultime verificări, Comisia Europeană a rambursat banii celor care gestionează proiectele.

"Proiectele ratate din cauza fraudelor sunt rare"

- În câte dintre proiectele derulate sunt implicaţi parteneri din Bihor?

- Cum fiecare proiect implică mai mulţi beneficiari, mai relevant ar fi să spun că în Bihor vin cam 18% din banii pe care UE îi pune la dispoziţie prin acest program în care pot accesa fonduri patru judeţe din România şi tot atâtea din Ungaria.

- Care e cel mai mare beneficiar din judeţ şi proiectul cel mai mare?

- Programul este în derulare, aşa că mă feresc să dau cifre, dar e clar că Primăria Oradea va fi greu de întrecut. Proiecte mari mai au Nojoridul, Cefa, Toboliu, Şimian şi Universitatea Oradea. Un alt beneficiar major, atât ca instituţie, cât şi prin implicarea în proiecte comune, este Consiliul Judeţean.

- Au existat şi finanţări ratate sau situaţii în care partenerul român a pierdut proiectul sau a fost penalizat?

- Contrar folclorului urban, proiectele ratate din cauza unor fraude sunt rare. Principalul motiv pentru care se pierd bani e lipsa capacităţii de absorbţie. Capacitatea implică resursele financiare pentru cofinanţarea proiectelor şi specialiştii necesari pentru derularea lor. Faptul că unii pot mai puţin nu e însă un motiv să îi punem la "gazeta de perete", pentru că se străduiesc să progreseze, ceea ce e incomparabil mai mult decât să nu facă nimic. Toţi am început cu un pas mic, urmat eventual de o căzătură. Dar contează să te ridici şi să porneşti iar...

"Primăria Oradea e campioana finanţărilor"

- Există proiecte de mare succes? Care ar fi acestea?

- Toate proiectele au fost de succes, pentru că au atras fonduri care au produs bunăstare. Mie, personal, îmi plac proiectele care se adresează educaţiei şi sănătăţii. Eu văd educaţia ca un posibil proiect naţional, iar sănătatea într-o situaţie atât de dificilă încât ajungi să te bucuri de orice reuşită. La sănătate există cea mai mare discrepanţă între partea română şi cea maghiară. S-au cumpărat computere tomograf, aparatură de telemedicină, singurul echipament de reabilitare a locomoţiei din ţară, s-au renovat săli de operaţie...

- Ce ar trebui să facă Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean pentru a atrage cât mai multe finanţări?

- Primăria Oradea este campioana finanţărilor, aşa că nu are nevoie de "indicaţii preţioase". La Consiliul Judeţean e mai complicat, pentru că trebuie să susţină şi localităţile mai mici, care singure nu pot atrage fonduri. Până acum a reuşit, dar soluţia rămâne, în continuare, creşterea capacităţii de absobţie.

"Aş face un fel de Disneyland autohton"

- Dacă ar fi să scrieţi dvs. un proiect, la ce anume s-ar referi acesta?

- Pentru că nu mă pricep la medicină, proiectul ar fi despre un sat din Bihor pe care l-aş reface la aspectul său autentic. Ar fi simultan un muzeu viu şi o afacere. Aş aduce turiştii din Felix să mănânce şi să bea tradiţional, să cumpere diverse produse şi obiecte, să participe la obiceiuri locale, să asculte muzică şi să înveţe să joace. Pe scurt, să îşi cheltuie banii într-un mod memorabil. Aş face un fel de Disneyland autohton de bună calitate...

- Proiectele transfrontaliere presupun existenţa unui parteneriat între cel puţin două entităţi din România şi Ungaria. Există o lecţie maghiară?

- În aria de frontieră nu sunt diferenţe de capacitate. UE nu are cerinţe speciale, cere doar respectarea cu stricteţe a legilor ţării referitoare la utilizarea fondurilor europene. Aici intervine lecţia maghiară. În Ungaria, statul îşi asumă capacitatea de absorbţie şi "ţine spatele" celor care vor să atragă fonduri, acceptând că nu toţi sunt academicieni sau nemţi. Acolo, riscurile nu sunt puse integral pe umerii celor care cer finanţarea, iar deficienţele care nu provin din fraude sunt trecute cu vederea mai uşor. La noi, statul nu îşi asumă riscuri, face legi şi reguli anti-fraudă multe şi complicate, deci greu de cunoscut şi de respectat. Astfel, apar deficienţe pentru care plătesc doar cei care desfăşoară proiectul.

- Care sunt diferenţele dintre birocraţia românească şi cea europeană?

- Dacă înţelegem prin birocraţie respectarea legilor, eventual mai mult în litera decât în spiritul lor, atunci UE aşteaptă de la români să îşi respecte propriile legi cu stricteţe. Aceste legi sunt completate de regulamente europene, dar nu ele ne încurcă. Problema este că propriile noastre legi sunt complicate şi insuficient cunoscute...

"Crişana nu este suficient de mare pentru a deveni regiune"

- Credeţi că reîmpărţirea administrativă pe regiuni ar fi o garanţie a îmbunătăţirii gradului de absorbţie a fondurilor europene?

- Dacă reîmpărţirea va determina schimbări în bine în ce priveşte conţinutul, adică o mai bună capacitate financiară şi umană, da. Altfel, nu vom schimba decât forma, iar îmbunătăţirile vor fi o evoluţie care s-ar fi petrecut oricum, adică şi fără regionalizare.

- Cât de important e pentru Oradea să devină centru de regiune?

- Orice comunitate care dispune de capacitate şi polarizează competenţe va atrage putere şi dezvoltare. Dacă nu are capacitate, va pierde şi competenţele polarizate. Ca să polarizăm, adică să conducem o regiune, avem însă nevoie - pe lângă voinţă politică - şi de mulţi oameni pregătiţi. Este importantă şi conturarea acestei regiuni, cu Oradea centru, cât mai aproape de criteriile UE, iar unul dintre ele este să aibă o populaţie de peste 3 milioane de locuitori. Crişana nu este suficient de mare pentru a deveni regiune, aşa că Oradea va trebui să îşi extindă zona tradiţională de influenţă spre est sau spre vest...

- Ce se va întâmpla în momentul regionalizării, toată regiunea de graniţă va deveni eligibilă pentru proiecte transfrontaliere?

- Întrucât judeţele nu dispar, în mod cert până în 2020 aria eligibilă rămâne la fel.

- Care vor fi priorităţile în viitoarea perioadă de finanţare a Uniunii Europene, între 2014-2020? Pentru ce gen de proiecte se vor aloca fonduri şi la ce bugete vă aşteptaţi?

- Încă nu au fost fixate priorităţile, dar UE recomandă ca pe viitor să se acorde o mai mare atenţie cercetării, dezvoltării, inovării, reducerii poluării şi încurajării IMM-urilor. La cum se prezintă situaţia generală, ne aşteptăm ca fondurile alocate să crească uşor, cu circa 10%.

Ilie Bolojan, primarul Oradiei - competent, perseverent, eficient

Radu Ţîrle, fostul preşedinte al CJ Bihor - bine intenţionat, bun comunicator, rezistent la presiuni

Cornel Popa, actualul preşedinte al CJ Bihor - de încredere, vizionar, experimentat