Agricultura pare blestemată. Întâi a fost seceta, apoi războiul, iar acum ieftinirea cerealelor. Agricultorii bihoreni se confruntă cu al treilea an consecutiv încheiat la limită, dacă nu pe pierdere.
"Vestea proastă e că situaţia se va menţine şi anul acesta. Speranţe de mai bine sunt, poate, de anul viitor", prevede fermierul Dan Corbuţ. Desigur, dacă agricultorii vor mai rezista până atunci...
"Bate falimentul"
La începutul lunii aprilie, fermierii din Bihor au ieşit, în premieră, în stradă, organizând în Nojorid un protest împotriva politicii agricole a României. Au reclamat, printre altele, concurenţa neloială a cerealelor din Ucraina, scutite de taxe şi necertificate fito-sanitar.
"La poarta fermelor bate falimentul din cauza creşterii preţurilor la inputuri (n.r. - carburanţi, îngrăşăminte şi altele), a faptului că din Ucraina şi Rusia au intrat pe piaţa naţională şi europeană cereale sub preţ, şi atunci noi trebuie să coborâm preţurile pentru a vinde", a spus iniţiatorul protestului, Florin Ciurdariu (foto).
De un an, agricultorii vând sub costurile de producţie, din cauza cerealelor ucrainene mai ieftine, chimizate, dar protejate fiscal.
"Invazia" ucraineană
În februarie anul trecut, pentru a sprijini Ucraina, Uniunea Europeană a acceptat importurile de cereale fără taxe vamale din această ţară, acordul fiind valabil până la 5 iunie anul acesta. În baza înţelegerii, întrucât Rusia a blocat liniile maritime, ucrainenii şi-au exportat grâul pe "coridoare de solidaritate" rutiere prin alte ţări - România, Ungaria, Polonia. Mai ieftine decât produsele fermierilor locali, cerealele ucrainene au rămas parţial în ţările tranzitate, forţând scăderea preţurilor sub nivelul rentabilităţii.
Trecând peste voinţa UE, Polonia, Ungaria şi Bulgaria au decis unilateral să interzică importurile pentru a-şi proteja agricultorii. În România, unde oficial au rămas 2 milioane din cele 7,3 milioane de tone de cereale importate, fermierii îşi văd afacerile periclitate.
"La recoltat, când s-au predat cerealele, grâul era cam 1,4 lei pe kilogram. Oamenii au spus «Mai stăm, că va urca la 1,6 lei pe kilogram». Dar, în loc să crească, preţul a tot scăzut. S-a ajuns la 1 leu, iar acum e pe la 0,8 lei", explică Samuel Haiaş (foto), fermier din Şuşturogi.
Concurenţă neloială
Cum îngrăşămintele, energia şi combustibilul s-au scumpit, asta înseamnă pierdere. "Nu vând nimic. Un kilogram de tărâţe pentru animale (n.r. - înveliş al grăunţelor de grâu sau porumb, măcinat şi separat prin cernere) mă costă 1,40 lei, iar eu primesc 0,85 lei pe kilogramul de grâu! Mai bine macin grâu, orz şi floarea soarelui şi le dau la animalele mele şi ştiu că mănâncă sănătos", spune Haiaş.
Vecinii ucraineni pot vinde mai ieftin pentru că au cheltuieli mai mici, dar mai ales pentru că, fiind în afara UE, pot folosi peste 200 de substanţe chimice, pentru a mări recoltele, şi soiuri modificate genetic, pentru a fi mai rezistente. "Dacă le dai la animale, nu le mănâncă, că-s pline de chimicale sau fac diaree", zice un agricultor.
Grâul astfel obţinut a ajuns pe masa românilor sub formă de pâine. "Îţi cumperi făină şi nu ştii de ce nu se frământă sau îţi iei pâine şi nu ştii ce mănânci, pentru că grâul nu e controlat", acuză un procesator.
Profit, de la anul
Protestele fermierilor din ţările afectate au obligat UE să decidă, săptămâna trecută, blocarea importurilor de cereale din Ucraina începând din 2 mai până la în iunie, când expiră acordul în vigoare. Acesta ar urma să fie rediscutat şi prelungit pentru încă un an. Ca o măsură compensatorie, fermierii români, care la 1 februarie 2023 aveau în silozuri grânele nevândute sub preţ, vor beneficia de o compensare proporţională cu cantitatea deţinută, în limita a 20 milioane euro la nivel naţional.
"Este o porcărie. Importurile au început din primăvara anului trecut şi au afectat inclusiv stocurile din 2021", spune fermierul Dan Corbuţ (foto). Întreprinzătorul are veşti proaste. "Toţi fermierii, mai ales cei care au însilozat aşteptând creşterea preţurilor, au închis pe pierdere. Şi noi avem pierderi", zice el.
Partea proastă e că, în ciuda unei recolte care se anunţă bogată, situaţia dificilă se va menţine şi anul acesta. "La începerea ciclului de producţie, fermierii au cumpărat îngrăşăminte scumpe. Tona de uree (n.r. - îngrăşământ) era 1.000 euro, iar acum este 500 euro", explică fermierul. Prin urmare, în condiţiile unor preţuri ale cerealelor în scădere, va fi dificil pentru agricultori să se "închidă" pe plus. "De profit vom putea vorbi probabil doar de la anul", crede Corbuţ.
Pentru că atunci când nu depinde de Dumnezeu, agricultura românească e la mâna UE...