Fost secretar de stat în Guvernul Tăriceanu, Lucia Varga a devenit ministru în Guvernul Ponta. Nu "plin", ci  "delegat", motiv pentru care, la fel ca în cazul celorlalţi liberali aflaţi în situaţii similare, se zice că i-ar lipsi "obiectul muncii". Greşit, susţine bihoreanca. Iar dovada e că din poziţia pe care o ocupă poate sprijini, cum s-a şi angajat în campania electorală, proiecte de care să beneficieze Oradea şi Bihorul.

- De ce a fost "spart" Ministerul Mediului, condus de reprezentanta PSD Rovana Plumb, iar dvs. vi s-au încredinţat Apele şi Pădurile? Să aibă PNL iluzia că are încă un ministru?

- Nu. Guvernul acordă atenţia cuvenită calităţii aerului şi a apelor, iar pentru o gestionare mai strictă a acestor activităţi s-a ajuns la concluzia că e potrivită delegarea ei către o structură distinctă.

- Ce gestionaţi dvs. de fapt?

- Coordonez Administraţia Naţională Apele Române, Regia Autonomă Romsilva, Inspectoratul pentru Vânătoare şi Regim Silvic, plus Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, adică domenii care necesită intervenţii majore atât în schimbarea legislaţiei, cât şi în administrarea bunurilor statului.

Investiţii pe priorităţi

- Se spune totuşi că adevărata conducere o exercită titularii ministerelor din care s-au desprins portofoliile miniştrilor delegaţi...

- E o percepţie greşită. Nu stau să ascut creioane, cum se spune. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii are buget de investiţii propriu, eu sunt ordonator principal de credite, am drept de iniţiativă legislativă ca orice alt ministru, iar Ministerul nu are subordonare către cel al Mediului. E adevărat, avem un punct comun, şi anume că ambele ministere sunt deservite de aceeaşi Direcţie Economică şi de aceeaşi Direcţie Juridică.

- Ce atribuţii aţi preluat de la Ministerul Mediului?

- Coordonăm toate investiţiile pentru amenajări împotriva inundaţiilor şi amenajări forestiere. În condiţiile în care unele au fost începute înainte de 1989, am decis să prioritizăm aceste investiţii şi anul acesta să le finanţăm prioritar pe cele executate în proporţie de 80%. Cele realizate pe jumătate le vom finaliza în anii următori, iar cele unde execuţia este sub 50% le vom face cu fonduri europene. Promovăm însă şi proiecte noi. Eu îmi focalizez atenţia în mod deosebit asupra parcurilor naturale din administrarea Romsilva, pentru că sunt un patrimoniu insuficient pus în valoare. Includ aici şi Padişul, unde există frumuseţi extraordinare, dar nu sunt vizitabile. De exemplu vizitarea Cetăţilor Ponorului e un adevărat risc, dar prin nişte amenajări putem atrage mult mai mulţi turişti.

Sprijin pentru Bihor

- Există proiecte locale pe care le puteţi susţine? Concret, puteţi sprijini proiectul de consolidare a malului Crişului în centrul Oradiei, pentru ca Primăria să poată continua lucrările la parcarea subterană?

- Da, sunt proiecte pe care le susţin. De mult mi-am făcut un obicei din a mă consulta cu primarii de mari oraşe şi cu preşedinţii de consilii judeţene pentru lucrările de investiţii, deoarece adesea trebuie puse în concordanţă lucrările din responsabilitatea noastră cu cele ce ţin de administraţiile locale şi judeţene. În cazul consolidării malului stâng al Crişului Repede în zona centrală a Oradiei, obiectivul a fost pus pe lista de priorităţi şi vom asigura finanţarea ca lucrarea să fie finalizată în acest an, iar municipalitatea să-şi poată continua, la rându-i, proiectul parcării. Vă mai pot da un exemplu din Bihor: amenajarea Crişului în zona Bratca-Bulz, unde Consiliul Judeţean a promovat o investiţie pentru asfaltarea drumului. Cum, evident, nu se poate face asfaltarea într-un moment şi consolidarea malurilor în altul, Ministerul şi CJ vor colabora pentru sincronizarea lucrărilor, pentru finanţarea şi derularea lor în acelaşi timp.

- Proiectul modificării Codului Silvic a stârnit protestele ecologiştilor, fiindcă permite tăieri de păduri "în avans" faţă de perioada optimă...

- Proiectul a fost pornit de 13 parlamentari în vechiul legislativ, nu e o iniţiativă a actualului Parlament. Cei care au semnalat pericolul au dreptate, iar noi, Ministerul, avem acelaşi punct de vedere. Am şi solicitat Guvernului retrimiterea lui în comisiile de specialitate, iar până la sfârşitul acestei luni voi promova o nouă formă de modificare, radical diferită, după model european, pentru că nu trebuie noi să reinventăm nimic.

- Aveţi un program pentru înfiinţarea de perdele verzi care să protejeze drumurile astfel încât să nu mai avem cele mai scumpe deszăpeziri din Europa?

- Între 2000-2010 s-au înfiinţat sub 1.000 hectare de perdele verzi, deşi există studii de fezabilitate pentru 18.000 hectare. Problema e cu exproprierile, pentru că proprietarii terenurilor ce mărginesc şoselele nu sunt de acord cu preţurile pe care le oferim în schimbul lor. Am avut o discuţie cu ministrul Transporturilor, astfel încât pe viitor să fie expropriate nu doar suprafeţele necesare pentru şosele, ci şi pentru perdelele verzi.

- Ce poziţie aveţi faţă de taxa de timbru de mediu, fosta taxă auto de înmatriculare?

- Acest proiect aparţine Ministerului Mediului, dar ştiu că a fost o cerinţă europeană şi că a fost adoptat după consultări cu producătorii auto.