Concesionarul serviciului de iluminat public din municipiu, Luxten Lighting Company, a preluat la sfârşitul lunii trecute singurul operatorul de gaz din Oradea.

Luxten a devenit acţionar majoritar în Distrigaz Vest cu acordul tacit al Consiliului Local, printr-o majorare de capital în cadrul căreia a plătit datorii ale firmei în valoare de 3,3 milioane euro. Şi speră să îşi recupereze banii după trecerea CET-ului pe gaz...

Abureli cu gazul

Înfiinţată în 2001 prin asocierea consiliilor locale din Oradea, Sânmartin, Oşorhei, Cetariu şi Nojorid cu Distrigaz Nord, companie de stat specializată în distribuţia gazelor, firma Distrigaz Vest s-a dorit o alternativă la CET. În 2002, convinşi că fac afaceri cu nemţii de la Regel Messetechnik Gmbh, consilierii locali orădeni au permis RMG România (Reglare Măsurare Gaze), aparţinând milionarului gălăţean Adrian Comşa, să preia pachetul majoritar de la firma de stat.

Pe când s-au prins, era deja prea târziu. În 2004 Distrigaz a concesionat pentru 49 de ani, de la Ministrerul Economiei, distribuţia de gaze în Oradea, promiţând extinderea reţelei în tot oraşul până în 2007. Deşi n-a făcut-o, firma nu poate fi penalizată. Profitând de prostia funcţionarilor ministeriali, compania şi-a asumat prin contract doar investiţii între zero şi 170 milioane lei, sarcină de care s-a achitat.

Lucrurile s-au stricat la sfârşitul anilor 2000 când, pe fondul scumpirii gazului, CET a revenit pe cărbune. Distrigaz a ajuns să se milogească de clienţi să îşi plătească singuri extinderea reţelelor, a făcut disponibilizări şi şi-a scos la vânzare sediul din Piaţa 1 Decembrie.

Între "băieţi deştepţi"

După 4 ani încheiaţi pe minus, în care a trăit mai mult din împrumuturile făcute de patron decât din încasări, Distrigaz îşi caută salvarea în braţele Luxten. Adrian Comşa şi Claudiu Rădulescu, acţionarul principal al Luxten, sunt vechi parteneri de afaceri din lista scurtă a "băieţilor deştepţi" abonaţi la curent ieftin de la Hidroelectrica, pe care îl revindeau la preţ de piaţă, şi înrudiţi prin intermediul nevestelor, care sunt verişoare primare.

Membru al PSD Bucureşti, Rădulescu a ştiut să îşi cultive relaţii transpartinice trecându-şi de-a lungul timpului pe lista de plată a firmei VIP-uri ca Vasile Blaga, fost ministru de Interne, Lucian Boghiu, fost director Electrica, sau Elena Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu.

Clasat pe locul 192 în topul celor mai bogaţi români, cu o avere de 30 milioane euro, Rădulescu a pătruns în Distrigaz, altfel firmă închisă, în luna iulie, când a primit 32,7% din acţiuni în contul unor datorii de peste 9 milioane lei. Odată intrat, patronul Luxten a impus un sistem de conducere dual, în care executivul companiei este monitorizat de acţionari printr-un Consiliu de Supraveghere al cărui preşedinte a şi ajuns.

Rădulescu a devenit patron cu drepturi depline la sfârşitul lui noiembrie când, tot prin răscumpărarea unor datorii, de data aceasta de 15 milioane lei, şi-a majorat portofoliul la 56% din acţiuni. La fel ca în iulie, deşi avea drept de preemţiune, Consiliul Local Oradea a refuzat să cumpere acţiuni, participarea sa diminuându-se la 0,4% din firmă. "Conducerea municipalităţii a decis că nu este oportun să se implice în această afacere în care trebuie să bagi bani la fiecare majorare de capital dacă vrei să îţi menţii numărul de acţiuni", spune Florin Birta, reprezentantul oraşului în Consiliul de Supraveghere.

Investiţii blocate

23 Adrian Comsa.jpgContactat de BIHOREANUL, fostul acţionar principal, Adrian Comşa (foto), consideră implicarea Luxten ca fiind benefică: "Luxten, care este o firmă puternică, a venit cu finanţări. În prima fază s-au plătit datorii, dar pe viitor se vor face probabil şi investiţii". Comşa a evitat să nominalizeze creditorii plătiţi de Luxten şi a refuzat să se pronunţe cu privire la planurile de viitor. Ioan Pâc-Blaj, directorul Distrigaz, refuză şi el să vorbească despre viitorul firmei: "Deocamdată toate investiţiile sunt oprite. Eventualele extinderi vor începe după 15 martie anul viitor. Depinde ce vor hotărî acţionarii".

Surse din mediul de afaceri dau ca sigură preluarea în viitorul apropiat de către Luxten a întregului pachet de acţiuni, fără ca Distrigaz să mai facă vreo investiţie. "Nu va mai fi nicio extindere. Nici nu ai unde. Oraşul este rezervat CET-ului prin zonele unitare de încălzire. Noul patron a plătit datoriile firmei ca, la o adică, să o poată vinde mai uşor şi speră că peste un an, când CET-ul va trece pe gaz, se va alimenta de la Distrigaz", spun specialiştii.

Până acum municipalitatea a făcut mai multe demersuri pentru racordarea directă a CET-ului în reţeaua Transgaz, pentru a nu cumpăra combustibili prin intermediarul Distrigaz, dar fără efect. Acum, având în vedere conexiunile Luxten în mediul politic, sarcina va fi şi mai grea. Şi, foarte posibil, în detrimentul orădenilor...