Mafioţii din Oradea: Cine sunt personajele care au pus bazele fabricii de euro falşi de lângă groapa de gunoi

În viaţa de zi cu zi, Vittorio Romano şi asociatul său, Raffaele Malintoppi, sunt rezidenţi onorabili ai Oradiei, italienii având afaceri solide şi peste 300 de angajaţi. Familia Romano deţine o fabrică de coloranţi şi pigmenţi, Linea Colori, iar Malintoppi o fabrică de pantofi, Raffaele Calzaturificio, fiind cunoscut pentru creaţiile sale destinate exportului.

În urmă cu doi ani, cei doi au înfiinţat şi o tipografie, Color Press SRL, unde să scoată cataloage pentru fabrica de vopseluri şi imprimeuri pentru încălţămintea produsă de Malintoppi.

Aparenţe, spun procurorii DIICOT, care - în urma unei ample anchete la care au pus umărul poliţişti de Crimă Organizată, inspectori Antifraudă, ofiţeri SRI şi, bineînţeles, autorităţile judiciare italiene, prin Direcţia Naţională Antimafia - au descoperit că, în realitate, tipografia lucra pentru temuta mafie napoletană Camorra şi că la Oradea, pe lângă tipărirea de cataloage şi pliante, s-au falsificat milioane de euro!

Euro la export

Cercetările au început anul trecut, pe 25 octombrie. Atunci, procurorii structurii centrale a DIICOT au obţinut primele informaţii despre cei doi italieni, suspectaţi că ar avea legături cu mafia napoletană, începând să-i monitorizeze ca să le afle activităţile. Încet, dar sigur, ancheta a avansat. A fost urmărit circuitul sumelor care intrau în conturile celor doi, dar şi în conturile firmelor pe care le patronau, ajungându-se şi la mica tipografie ce funcţiona într-o hală ascunsă în zona industrială a cartierului Episcopia Bihor, aproape de fosta haldă de gunoi a oraşului.

Italienii o împărţeau cu un atelier de reparaţii auto ai cărui angajaţi nu prea ştiu cu ce se ocupau aceştia. "Angajaţii erau români, dar nu prea vorbeam cu ei. Nici nu ştiam ce fac aici. Ştim doar că veneau maşinile firmelor de curierat aproape săptămânal şi întrebau de la noi unde e firma. Le aduceau vopsele", a povestit BIHOREANULUI unul dintre angajaţii atelierului.

Oficial, aici vedeau lumina tiparului imprimeuri pentru încălţămintea produsă de fabrica lui  Raffaele Malintoppi şi cataloage cu culori pentru fabrica de vopsele deţinută de Vittorio Romano (foto) împreună cu încă un conaţional, Rugiero Passera, dar şi pentru alte firme similare.

Dar nu numai! Căci, după cum aveau să afle anchetatorii, tipografia fusese înfiinţată şi cu un alt scop, mult mai bănos: aici se tipăreau milioane de euro, în bancnote de 20, 50 şi 100 euro, care apoi erau puşi în circulaţie în mai multe ţări europene.

Captură în piaţă

Conform investigatorilor, de bancnotele false fabricate la tipografia Color Press ştiau puţine persoane. Tiparniţa se afla într-o încăpere separată de restul halei, iar activitatea se derula sub coordonarea directă a lui Romano care, prin intermediul unor apropiaţi, se îngrijea de procurarea hârtiei speciale, a vopselurilor şi a materialelor pentru asigurarea elementelor de siguranţă de pe bancnote.

Ulterior, banii erau depozitaţi în Oşorhei, la sediul unei alte firme, Napor Press SRL, deţinute tot de Romano, de unde erau expediaţi la "export". Un astfel de transport a fos interceptat lunea trecută, pe 22 septembrie, în localitatea Marcianise, la 25 kilometri de Napoli, ca rezultat al colaborării procurorilor români şi autorităţilor italiene: 15 cutii cu 18.900.000 euro în bancnote de 50.

Captura s-a făcut în parcarea unui centru comercial, chiar în timp ce Vittorio Romano muta cutiile cu banii falsificaţi din maşina unei firme de curierat într-o altă furgonetă. Luat la întrebări, a pretins iniţial că a primit produse de papetărie de la firma sa din Oradea. Când însă i s-au  deschis cutiile n-a mai spus nimic, fiind imediat arestat pentru falsificare de bani şi punerea lor în circulaţie.

"Bancnotele confiscate le imitau în detaliu, la perfecţiune, pe cele originale, şi erau de natură să-i înşele pe cei mai mulţi dintre consumatori datorită imitaţiei de calitate a filigranei, a firului de securitate şi a hologramelor", au explicat reprezentanţii Direcţiei Naţionale Antimafia din Italia.

Bani pe foc

Aflând de acţiunea din Italia, apropiaţii lui Vittorio Romano din Oradea au intrat în alertă. Alte 10 cutii pregătite pentru "expediere" la domiciliul acestuia au fost returnate urgent la fabrică, iar câteva au ajuns la banda de sortare a deşeurilor de la halda de gunoi a Oradiei.

Pentru anchetatori era clar că venise timpul să acţioneze. Joi, coordonaţi de procurori DIICOT din Bucureşti şi Oradea, poliţiştii de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălarea Banilor, ajutaţi de colegii lor de la BCCO Oradea, au organizat 15 percheziţii domiciliare, precum şi la sediile firmelor patronate de Romano. Aşa au găsit încă alte aproximativ 13 milioane euro falşi, în bancnote de 50 şi 100, precum şi două tiparniţe, cu cerneala şi matriţele aferente. Oamenii legii căzuseră la ţanc. Nu de alta, dar în timpul percheziţiilor la tipografie, în încăperea în care se afla centrala termică a clădirii s-au descoperit teancuri întregi de bancnote arse, semn că italienii începuseră să şteargă din urme.

În total, cu cei 19 milioane euro recuperaţi de autorităţile italiene, procurorii DIICOT au strâns peste 35 milioane euro falsificaţi la Oradea, alte aproximativ 40.000 de bancnote, adică 2 milioane euro, fiind arse. Valuta falsă, spun surse judiciare, se vinde de obicei cu 10% din valoarea nominală, ceea ce înseamnă că proprietarii tipografiei ar fi câştigat din plasarea lor peste 3 milioane euro autentici.

Audieri maraton

Cert e că afacerea a fost stopată. Vineri, ancheta a continuat cu audierea a 20 de persoane, angajaţi, colaboratori şi rude ale patronilor Color Press, iar în final trei dintre ei au fost reţinuţi: cumnata româncă a lui Vittorio Romano, bucureşteanca Andra Laurencia Ioniţă (foto), fiul din prima căsătorie al afaceristului, Ciro Romano, şi el rezident la Oradea, plus Raffaele Malintoppi - toţi sub acuzaţia de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, falsificare de monedă şi deţinere de instrumente în vederea falsificării.

Sâmbătă, au fost prezentaţi la Tribunalul Bihor, unde judecătorii au decis arestarea lor preventivă pentru 29 de zile, măsură contestată imediat de avocaţi. "În opinia mea, soluţia este netemeinică. Clienta mea nu-l cunoaşte pe niciunul dintre membrii grupării, doar pe Romano, în calitate de cumnată. Atât. Ea a venit din Bucureşti pe 25 septembrie, deci după falsificarea bancnotelor, şi nu are nicio legătură cu tipografia", a spus Răzvan Doseanu, apărătorul Andrei Ioniţă, arătând că în cel mai rău caz clienta sa ar putea fi învinuită doar de favorizarea infractorului. Nu de alta dar, după cum a aflat BIHOREANUL, împreună cu fiul lui Romano, Ciro, femeia a încercat să ardă cutiile cu bancnote înainte de apariţia procurorilor.

Investigaţiile sunt, oricum, departe să se fi terminat. Câte persoane au lucrat la fabricarea bancnotelor, fiind complici şi tăinuitori? Câte bancnote au ajuns pe piaţă şi unde? Cât de implicaţi erau orădenii în crima organizată din Napoli? Sunt întrebări care aşteaptă răspuns...

"Este cea mai mare captură de monedă falsă din România de după 1989. Această acţiune este un succes deoarece, pe lângă prinderea suspecţilor, s-a reuşit şi capturarea utilajelor folosite pentru falsificarea bancnotelor. Putem spune că reţeaua este anihilată"

Alina Mihaela Bica, procuror şef DIICOT

La halda ecologică de deşeuri a Oradiei, acolo unde au ajuns o parte din bancnotele falsificate, apariţia a fost privită ca un miracol de angajaţii care s-au grăbit să îndese cât mai mulţi bani în buzunare şi în plase. Ajunşi acasă, însă, au avut surpriza să nu-i poată folosi, căci la casele de schimb valutar le-au fost respinse ca neconforme. Între timp, de bani a aflat şi directorul firmei Eco Bihor, cea care administrează halda. Bănuind că banii provin din "afaceri murdare", Pasztai Zoltan le-a cerut angajaţilor să-i predea, avertizându-i că riscă să ajungă după gratii.

Când a reuşit să-i adune a anunţat Poliţia, care a şi ridicat un pachet de bani joi dimineaţă. În total, 55.000 de bancnote a câte 50 euro, adică 2,75 milioane euro. Dacă sunt toţi rămâne de văzut. E posibil ca nu toţi ţiganii care îşi câştigă existenţa sortând deşeuri să fi predat bancnotele, sperând încă să le poată folosi...