Agenţia Naţională de Integritate constata astă-vară că prim-procurorul Parchetului Lugoj era incompatibil pentru că timp de doi ani a deţinut şi funcţia de decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Drăgan din localitate.
O situaţie similară se înregistrează şi la Oradea, unde procurorul general adjunct al Curţii de Apel, Valentin Mirişan, cumulează şi funcţia de decan al Facultăţii de Drept de aproape un deceniu, şi o alta discutabilă la Marghita, unde preşedintele Judecătoriei locale, Ioan Gal, este şi pastor la biserica penticostală din satul Bogei.
Dacă legea arată clar că procurorii şi judecătorii nu pot desfăşura nicio altă activitate decât cea didactică, o încalcă sau nu cei doi magistraţi bihoreni? Aceasta a fost întrebarea pe care BIHOREANUL a adresat-o Agenţiei Naţionale de Integritate...
Una zic, alta fac
Statutul de magistrat este incompatibil cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia celor didactice din învăţământul superior. Interdicţia e stabilită atât prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cât şi prin Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. În septembrie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a adus, în plus, şi o precizare, arătând că prin "funcţii didactice" se înţelege doar categoria celor de execuţie (preparator, asistent, conferenţiar, profesor), nu şi cele de conducere (şef de catedră, prodecan, decan, rector, prorector), astfel încât acestea din urmă nu pot fi ocupate de magistraţi decât cu riscul de a fi sancţionaţi disciplinar, începând cu diminuarea salariului până la excluderea din magistratură.
Cu toate acestea, în Bihor adjunctul şefului Parchetului Curţii de Apel Oradea, Valentin Mirişan, fost procuror general până acum doi ani, este încă din 2004 şi decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Oradea, fără să fi fost sancţionat vreodată. La fel, a scăpat de orice sancţiune şi judecătorul Ioan Gal, preşedinte al Judecătoriei Marghita până în această toamnă, care în paralel cu funcţia de magistrat activează ca pastor la Biserica penticostală Muntele Sionului din satul Bogei, comuna Chişlaz.
Incompatibili...
În iunie 2014, după ce Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că prim-procurorul Parchetului Lugoj, Dumitru Cornean, a fost găsit incompatibil pentru că a deţinut timp de doi ani şi funcţia de decan, BIHOREANUL a cerut instituţiei să se pronunţe şi în cazul celor doi magistraţi din Bihor. Sunt sau nu în incompatibilitate?
Răspunsul a venit după cinci luni. În cazul lui Mirişan, inspectorii au explicat argumentele pentru care, la fel ca şi colegul său din Gorj, nu ar trebui să cumuleze cele două funcţii: în calitate de decan "răspunde de managementul şi conducerea facultăţii", îndatoriri care sunt de conducere, şi nu didactice. Ca urmare, "exercitarea simultană a funcţiei de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi a funcţiei de decan al Facultăţii de Drept din Oradea este de natură să genereze o stare de incompatibilitate".
Şi în cazul judecătorului Ioan Gal inspectorii sunt categorici, căci potrivit Legii cultelor 489/2006, confesiunile recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică, la fel şi părţile componente, cum ar fi parohiile, iar judecătorul poate presta servicii publice, retribuite sau nu, doar în calitate de cadru didactic, nu şi ca pastor. "Exercitarea simultană de către judecătorul Ioan Gal a funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Marghita şi a calităţii de pastor al Bisericii penticostale din localitatea Bogei, comuna Chişlaz, este de natură să genereze o stare de incompatibilitate", se arată în răspunsul ANI transmis BIHOREANULUI, care precizează în final că "cele două puncte de vedere reprezintă poziţia Agenţiei Naţionale de Integritate legat de aceste cazuri, şi nu o interpretare generală şi obligatorie a textelor de lege amintite".
"Să mă cerceteze..."
Cei doi magistraţi consideră, însă, că suspiciunile de incompatibilitate care planează asupra lor sunt nefondate, deoarece funcţiile paralele pe care le deţin nu depăşesc limitele stabilite de lege.
"Un judecător de la Curtea Constituţională este decan la Iaşi, un alt judecător, de la Tribunalul Arad, e decan în acelaşi oraş. Nu văd de ce eu n-aş putea fi decan. Este o funcţie didactică de conducere", spune Valentin Mirişan, precizând că Hotărârea CSM care stabileşte contrariul, şi anume că decanatul este o funcţie administrativă, ar fi nelegală, reprezentând practic "o adăugare la lege". "Să mă cerceteze, dar n-au pentru ce! Şi colegul meu de la Lugoj va câştiga procesul cu ANI, veţi vedea!", e convins adjunctul şefului Parchetului Curţii de Apel.
Mirişan susţine, în fine, că incompatibilitatea ar interveni în cazul său doar în momentul în care, din poziţia sa de procuror, ar semna pe acte care privesc Universitatea. "De câte ori au fost dosare ale unor cadre universitare m-am abţinut să le iau în lucru, tocmai ca să nu fiu recuzat pe motiv că ţin partea cuiva", explică magistratul.
Enoriaş, nu pastor
Cât despre judecătorul Ioan Gal, acesta crede că în cazul său ANI nu are ce să verifice, deoarece pur şi simplu nu are nicio calitate oficială în biserica din Bogei, iar slujbele religioase le oficiază doar în calitate de... enoriaş. "Eu sunt absolvent al Facultăţii de Teologie didactică din 2008, dar încă nu mi-am scos diploma de licenţă. La noi la biserică enoriaşii pot predica dacă sunt în stare să facă acest lucru", spune Gal, susţinând că poziţia de pastor care i-a fost atribuită în pozele de pe pagina oficială a lăcaşului de cult este rezultatul unei erori. "Eu nu sunt pastor, doar voluntar", pretinde judecătorul.
Deşi "slalomează" printre articolele de lege, e cert totuşi că cei doi magistraţi le-au forţat limitele, iar şansele de a lămuri situaţia fiecăruia dintre ei revine tot inspectorilor de integritate. Atâta doar că aceştia se mişcă mai greu...
CONCLUZIE PE JUMĂTATE
Verdictul, doar după verificări
Răspunsul ANI, deşi clar cu privire la situaţia de incompatibilitate a celor doi magistraţi bihoreni, nu este, totuşi, unul categoric. El nu ţine locul unei decizii fiindcă instituţia a interpretat chestionarea făcută de BIHOREANUL ca fiind doar solicitarea unei opinii de specialitate, nu semnalarea unei situaţii care trebuie verificate.
"ANI se poate pronunţa clar în cele două cazuri pe baza unor verificări făcute de Inspecţia de Integritate. Procedura se poate declanşa doar dacă veţi depune o sesizare în acest sens. Nu se fac verificări din oficiu", spune consilierul juridic al Agenţiei, Cătălin Puşcalău. În consecinţă, pentru a lămuri definitiv problema, BIHOREANUL a înaintat ANI şi sesizarea cerută, solicitând ca, la finalul investigaţiilor, rezultatul - oricare ar fi acesta - să fie transmis şi publicaţiei.