Consiliul Local va fi chemat vinerea aceasta să aprobe reducerea cotei de impozitare a clădirilor nerezidenţiale din Oradea de la 1% la 0,6%. Aparent consistentă, reducerea e însă praf în ochi.

"N-am rezolvat nimic! În loc să îmi crească impozitul de 13 ori, va creşte de 10 ori! Normal ar fi să coboare cota la 0,2%, cum e în Cluj. Noi vrem să concurăm cu ei, dar avem impozite de trei ori mari!", protestează Gheorghe Hodorog, proprietarul unei clădiri de birouri.

Aberaţii în lanţ

Dacă până anul trecut impozitarea unui imobil se făcea după proprietar, care putea fi persoană fizică şi în acest caz datora 0,1% din valoarea clădirii, sau persoană juridică, situaţie în care datora 1%, de anul acesta taxarea se face, potrivit noului Cod Fiscal, după destinaţia construcţiei.

Orădenii care deţin pe persoană fizică imobile în care se desfăşoară activităţi economice, de la birouri până la pensiuni, datorează impozite la fel ca firmele. Cota se aplică fie la valoarea din actele de construire sau de cumpărare a clădirii, dacă au fost încheiate în ultimii 5 ani, fie la valoarea ei reevaluată. Imobilele nereevaluate se impozitează cu 2%!

Pentru ca situaţia să fie şi mai încurcată, evaluarea nu mai ţine cont de rangul localităţii sau de vadul comercial, ci doar de materiale şi suprafaţă. Mai mult, cum vechimea este singurul criteriu care reduce valoarea de impozitare, s-a ajuns în situaţia aberantă ca un imobil de circa 5 ani din zona sărăcăcioasă a cartierului Velenţa să fie "taxat" mai abitir decât unul, vechi de un secol, din Piaţa Romană, celebra zonă comercială din Bucureşti.

Se reduce la 0,6%!

Pentru exemplificare, prin aplicarea cotei de impozitare de 1%, impozitul pentru o clădire de birouri din Cantemir a sărit automat de la 3.000 lei în 2015 la 40.000 lei anul acesta.

Huszar Istvan, viceprimar UDMR al municipiului OradeaLa presiunile orădenilor, şefii municipalităţii, aflaţi în an electoral, au anunţat săptămâna trecută că vor face, ca niciodată, o concesie. "Ca urmare a consultării cu federaţiile patronale, agenţii economici şi cetăţenii, executivul va propune Consiliului Local reducerea la 0,6% a cotei de impozitare pentru clădirile nerezidenţiale", a anunţat marţea trecută viceprimarul Huszar Istvan (foto).

Nivelul ales este undeva la jumătatea plajei permise de Codul Fiscal, care porneşte de la procentul de 0,2%, aplicat în localităţi ca Bucureşti, Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi şi Piatra Neamţ, şi urcă la 1,3%, cum se întâmplă în Zalău.

Deşi municipalitatea orădeană vrea să prezinte pozitiv reducerea cotei cu 0,4%, realitatea este că persoanele care deţin clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit vor plăti un impozit cu 300% mai mare decât locuitorii oraşelor dezvoltate. Conform primelor 33 de rapoarte de evaluare primite de municipalitate, 10 orădeni au de plătit cu 20%-30% mai mult decât în 2015, 20 datorează cel puţin dublu, impozitul scăzând numai în 3 cazuri...

"Ar fi riscant"

Eduard Florea, city manager OradeaReprezentanţii municipalităţii susţin că nu pot reduce cota mai mult. "Estimările făcute pe baza rapoartelor de evaluare arată că dacă am merge cu o cotă de 0,4% ar fi riscant pentru bugetul local, iar dacă am coborî la 0,2%, ca în Cluj, majoritatea proprietarilor ar plăti chiar mai puţin decât anul trecut", spune city managerul Eduard Florea (foto).

Potrivit acestuia, municipalitatea ar încasa anul acesta din impozitul pe clădirile nerezidenţiale circa 2 milioane lei, ceea ce înseamnă că prin reducerea cotei cu 0,4%, bugetul local renunţă la un venit de 800.000 lei. Florea spune că, în contextul unui buget extrem de strâns, aceasta este concesia maximă pe care o poate face oraşul. "Bugetul local a pierdut de anul acesta venituri importante. Legiuitorul a eliminat supraimpozitarea celei de a doua sau a treia proprietăţi, precum şi a clădirilor de peste 150 de metri pătraţi", zice Florea.

Ce nu spune, însă, administratorul public e că pierderea este compensată de creşterea impozitelor pe proprietate ale tuturor orădenilor cu 23% prin calcularea acestora nu la suprafaţa utilă, ci la cea construită, care e mai mare, de "rotunjirea" de la 935 lei la 1.000 lei a metrului pătrat de construcţie, la care se raportează valoarea de impozitare, şi de taxarea inclusiv a terenului de sub imobil. Toate, majorări aduse de noul cod fiscal...

Să fie 0,2%!

Impozitarea persoanelor fizice deţinătoare de imobile cu destinaţie nerezidenţială a stârnit multe comentarii. Contribuabilii consideră nedreaptă punerea semnului egalităţii între un orădean şi o firmă, şi cer adoptarea cotei minime de 0,2%. "O persoană fizică nu îşi poate deduce TVA la construcţia clădirii, nu îşi poate deduce din impozit valoarea construcţiei, nu are acces la fonduri nerambursabile şi are veniturile din chirii taxate de trei ori mai mult", argumentează un orădean în spaţiul virtual.

Ioan Bonchiş, consilier local PSDMicile întreprinderi, care sunt într-o situaţie similară, vor fi primele victime ale supraimpozitării. "Cota de 0,6% este tot mare. Ştiu un cabinet de psihologie care pentru câţiva metri pătraţi are de plătit 9.800 lei. Păi, nu scoate atâţia bani!", spune consilierul local Ioan Bonchiş (foto).

Poziţia protestatarilor e întărită şi de Ioan Mintaş, preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii: "Susţinem o cotă de impozitare de 0,2%. O cotă mai mare va duce la reducerea activităţii IMM-urilor, la stagnarea salarizării şi la reduceri de personal. Trebuie să cântărim dacă merită să aduni bani de investiţii cu preţul de a închide firme".

Reevaluare sau nimic!

Oricum ar fi, înainte să fie adoptată, cota de 0,6% a făcut valuri în piaţă. "Oamenii sunt disperaţi. Sunt proprietari de spaţii care vor să vândă, numai să scape de ele, şi proprietari care le-au pus în vedere chiriaşilor să se mute, pentru că nu mai vor firme", povesteşte un evaluator imobiliar.

Problema e, însă, că potrivit Codului Fsical, sarcina fiscală se calculează la nivelul datei de 31 decembrie 2015. Indiferent că îşi evacuează, vinde sau incendiază imobilul, proprietarul tot va datora impozitul aferent acestuia. Singura variantă de reducere a impozitului ar fi reevaluarea imobilului şi depunerea documentului la Primărie înaintea datei limită de 31 martie, când expiră primul termen de plată. Dacă proprietarul are o clădire veche, s-ar putea să plătească mai puţin, dar dacă a investit într-un imobil nou, va fi bun de plată.

Şi atunci, ultimul lucru care îi mai rămâne de făcut este să "umble" la tarife, specialiştii prognozând pentru anul acesta o creştere a chiriilor pe fondul majorării impozitelor pe proprietate. Poate nu de zeci de ori, dar suficient cât oraşul să devină neatractiv pentru firmele care ar dori să vină în Oradea. Oraşul "bogat" cu orăşeni tot mai săraci...



CU JALBA
"Să mă scutească!"

Gheorghe Hodorog, investitorDiminuarea cotei de impozitare la nivelul de 0,6% este văzută de proprietarii imobilelor nerezidenţiale ca o bătaie de joc. Orădeanul Gheorghe Hodorog (foto) a făcut un credit de 150.000 euro pentru a construi o clădire de birouri în strada Lugojului. Acum, pe lângă ratele de 24.000 euro pe an, va avea de plătit şi un impozit de 6.000 euro. Bărbatul vrea să solicite măsuri compensatorii. "Voi cere Consiliului Local să mă scutească de impozit pentru 4 ani pentru investiţia făcută şi să-mi deconteze costurile reţelelor de utilităţi".

Bărbatul susţine că în timp ce firmele din Parcul Industrial beneficiază de infrastructură gratuită din partea municipalităţii şi de teren la un preţ modic, el şi-a construit clădirea pe terenul şi efortul său. Protestatarul e cu atât mai revoltat cu cât anul trecut firmele pe care le-a atras la Oradea au plătit municipalităţii impozite pe salarii de 37.000 euro. "Îmi pare un abuz că după ce încasează an de an atâţi bani Primăria vrea să se înfrupte din tot venitul meu", spune Hodorog.