La cea mai recentă prelungire a stării de alertă, pe 11 februarie, s-a întâmplat ceva ce publicul larg a trecut cu vederea. Cu un nou consilier, vestit pentru premoniţiile alarmiste (Răzvan Cherecheş, cel care în septembrie susţinea că autorităţile ascund cifrele pandemiei, în octombrie că epidemia a scăpat de sub control, în noiembrie că după Crăciun va urma un nou lockdown, iar în ianuarie că România a pierdut startul vaccinărilor), secretarul de stat Andreea Moldovan din Ministerul Sănătăţii a obţinut scoaterea din HG 35/2021 privind prelungirea stării de alertă a prevederii conform căreia la calcularea incidenţei Covid pe localităţi sunt excluse, de acum înainte, cazurile din focare. În această logică, dacă la azilul de bătrâni din Băiţa (cu 100 de rezidenţi) va izbucni un nou focar, întregul oraş Nucet, cu toţi cei 2.165 locuitori, va fi închis, din simplul motiv că de el aparţine satul aflat la câţiva kilometri distanţă; asta, chit că azilul oricum se închide automat pe 14 zile.

Săptămâna trecută, primarul Clujului, Emil Boc, şi cel al Timişoarei, Dominic Fritz, acuzau rigiditatea cu care, doar pe baza Sfintei Incidenţe, localităţile sunt lovite de restricţii absurde. Aşa şi este, e injust să fie făcute "roşii" doar pentru că unele testează mai mult decât altele, mereu "verzi" pentru că nu fac teste. Oradea, ştim bine, a trecut şi ea prin situaţia asta, tot pentru că a testat mai mult decât Sălajul şi Satu Mare la un loc, şi nici acum nu-şi revine după ce HoReCa şi divertismentul au fost închise, la fel ca şcolile, luni întregi.

Eu mă aflu între cei conştienţi de răul pe care îl poate produce infectarea cu Covid. Cunosc persoane care au suferit şi oameni cărora le-au murit părinţi încă prea tineri pentru că virusul le-a agravat, până i-a băgat în groapă, boli de care unii nici nu ştiuseră. Fac parte dintre cei care, deşi vaccinaţi, continuă să poarte masca de protecţie, pentru a nu plimba virusul. Toate astea nu înseamnă, însă, că aş putea fi adeptul "închiderilor" tocmai acum, când situaţia diferă simţitor de cea de anul trecut.

E momentul să ne gândim la deschidere, nu la noi închideri. Nu doar pentru că economiile se clatină şi oamenii o iau razna, ci şi pentru că, pur şi simplu, situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit. De la peste 10.000 noi cazuri descoperite zilnic în toamnă, am coborât la 2.000-3.000/zi, cu mai puţin de 1.000 de pacienţi în ATI şi sub 100 de decese. În Oradea, de la 450 de pacienţi, în spitalul Covid sunt mai puţin de 200. Asta ca să nu mai pomenim şi de ritmul surprinzător de bun al vaccinărilor, care ne situează în topul european, ori de faptul că majoritatea românilor au înţeles că este spre binele lor să poarte mască, şi chiar o poartă.

Dacă profeţiile apocaliptice au fost contrazise atât de flagrant, ideea Ministerului Sănătăţii de a întârzia redeschiderea şi de a pregăti condiţiile unor noi închideri, fie şi punctuale, este de-a dreptul nesănătoasă şi iraţională.