Anul trecut, Guvernul României a avut ideea - discutabilă, discutată, disputată şi, totuşi, bună - de a realiza o campanie de informare publică cu privire la pandemie, cu dublu scop, declarat din start. Întâi, să explice poporului cât de mare e beleaua şi că ar fi bine ca fiecare să-şi ia minimele măsuri de protecţie. Şi doi: să ofere, plătind această campanie ca pe una publicitară, o gură de oxigen presei, puternic afectate nu doar de criza sanitară, ci şi de cea economică (şi, mai presus de toate, zic eu, de criza lipsei de educaţie care face azi din români una dintre cele mai prost informate şi manipulabile naţii).
Ca unul care a văzut de aproape fenomenul, căci şi BIHOREANUL a susţinut campania guvernamentală, pot confirma că ea şi-a atins în bună măsură cel de-al doilea obiectiv, ajutând redacţiile mici să supravieţuiască (ba chiar aducând infuzii puternice de fonduri marilor trusturi de presă), fără însă a-l satisface îndeajuns pe primul.
Nu a fost vina presei pentru asta, căci nu ziariştii au gândit mesajele comunicate, nu ei le-au programat, aşa încât ele să "băltească" săptămâni în şir, cu mesaje banale şi repetitive, ratând adecvări la momente esenţiale ale crizei şi lipsind publicul de răspunsurile necesare la întrebările fierbinţi. Ca să nu mai vorbim de lipsa unor vectori, lideri, specialişti sau vedete, care să dea consistenţă şi mesaj acestei comunicări...
Aşa se face că, în ciuda criticilor aiuristice cum că ar folosi mass-media ca instrument în propriul interes, cumpărând-o cu banii publici, Guvernul Orban n-a făcut, de fapt, mare lucru. Nici măcar propagandă. A fost o mână de spoturi, bannere şi machete care au rulat din inerţie, invitând doar la răsfoire, zapare şi skip. Iar alegerile şi deznodământul schimbării guvernamentale au perpetuat această incoerenţă, fix când nu era cazul.
Efectul se vede acum, la debutul campaniei de vaccinare anti-Covid, momentul care ar fi cerut cel mai puternic efort de informare şi convingere a populaţiei. Campania oficială s-a încheiat în decembrie, când sutele de contractele încheiate cu mass-media au expirat, fără ca noii guvernanţi să-şi pună problema prelungirii lor. Taman în prag de vaccinare, în toiul inflaţiei de fake news şi de controverse, când necesitatea conştientizării publicului buimac era mai acută, vocea autorităţii şi cea a raţiunii nu se aud suficient de tare.
Şi anul trecut, în perioada dramatică a exploziei cazurilor de infectare, ne-am făcut, ca jurnalişti, datoria de a ne ţine cititorii la curent cu evoluţia pandemiei, pe cont propriu şi preluând din plin înjurăturile conspiraţioniştilor. Am avut sute de ştiri, relatări, reportaje, anchete, interviuri, articole de opinie menite să informeze şi să educe publicul, pledând pentru respectarea regulilor şi chiar transformându-ne, pe noi şi conduita noastră, în exemple. Din convingere, nu la ordin, nici plătiţi de Guvern. O facem şi acum, în acelaşi fel, cu privire la vaccinare, conduşi tot numai de propria conştiinţă.
La aniversarea a 18 ani de BIHOREANUL aveam un banner cu Bihorel şi o descriere: "major, vaccinat, curajos". Iată ce bine ni se potriveşte şi azi!