Gavrilă Grebenişan: "În Spitalul Judeţean nu se mai intră fără concurs"

Anul trecut, când era numit la şefia Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie în ciuda faptului că e inginer mecanic, a fost considerat un neavenit. Astă-primăvară, după ce Maternitatea a devenit secţie a Spitalului Judeţean, a fost scos temporar "pe tuşă", dar de o lună a revenit ca manager peste cel mai mare spital din judeţ, cu peste 2.000 de angajaţi şi 1.071 de paturi.

În discuţia cu BIHOREANUL, Gavrilă Grebenişan spune cum a încheiat "conturile" cu ginecologii universitari, dacă a fost primit cu ostilitate şi la Judeţean, care sunt problemele acestui spital şi cum vrea să le rezolve...

Puteau fi şi nepoţii Papei

- Imediat după numirea la Maternitate aţi intrat în conflict cu "lumea medicală". V-aţi da acum pe mâna unui doctor orădean?

- Am apelat nu de mult la un medic de la Judeţean, iar ca pacient sunt cuminte şi disciplinat. Pentru că, totuşi, întrebarea bate altundeva, vă răspund: nu am nicio problemă cu medicii corecţi, ci cu indolenţa, incompetenţa şi minciuna. Cu aşa ceva nu sunt de acord, şi probabil de aceea unii au înţeles greşit că aş avea ceva cu medicii.

- De ce la Maternitate aţi renunţat la patru medici universitari? Nu ştiaţi că veţi avea probleme?

- În 1990, Maternitatea avea 5.200 de naşteri, 650 de paturi şi 18 medici. În 2010, erau 4.000 de naşteri şi 340 de paturi, dar numărul medicilor a urcat la 40. Fiindcă erau prea mulţi ginecologi faţă de normativele Ministerului Sănătăţii, a trebuit să reducem din ei. Am renunţat la cei care au avut cei mai puţini pacienţi şi cei mai mici indici de complexitate a cazurilor tratate. Altfel spus, la cei a căror muncă nu acoperea nici salariile pe care le primeau. Unul din ei figura că în acelaşi timp se ocupa şi de paciente la Maternitate, şi că preda studenţilor la Facultate, şi avea program şi la cabinetul privat. Nu vreau să dau nume, dar situaţia lui e cunoscută.

- După plecarea dvs. respectivii au cerut să fie reangajaţi. Unul e Alin Bodog, fratele fostului manager al Spitalului Judeţean, Florin Bodog, acum director în Ministerul Sănătăţii. Măcar pe el l-aţi reprimit?

- Nu. Nici pe el, nici pe ceilalţi. Cât voi fi manager, nu voi da curs unor influenţe sau presiuni. Şi ştiţi că rezist, pe de o parte, şi că nu ţin cu dinţii de funcţii, pe de altă parte.

- Adică nu se vor mai face integrări clinic?

- Ca regulă generală, nu. În Spitalul Judeţean nu se va mai intra fără concurs. In extremis vom face excepţii, pentru specializările unde avem prea puţini medici, fiindcă sunt şi secţii cu deficit de personal.

- Fosta directoare Liana Antal v-a acuzat de abuz, Doru Crăiuţ de crimă, iar Lacziko Szidonia a făcut o petiţie care v-a atras sancţionarea pentru neloialitate faţă de Universitate.

- Profesorul Crăiuţ a ieşit cu acuze pentru că avea probleme, trebuia să fie cercetat pentru că opera cu laparoscopul fără să aibă competenţe. Spunea că am pus abuziv sala de naşteri în subordinea directorului medical în loc s-o dau doctoriţei Antal, dar eu n-am făcut decât să respect legea. Şi înainte, sala era tot în răspunderea directorului medical. În ce priveşte sancţiunea, care apoi a fost anulată chiar de conducerea Universităţii, deoarece era nelegală, eu nu am fost neloial Universităţii, ci indolenţei. Sigur, deciziile mele au deranjat unii medici universitari, dar puteau fi şi nepoţii Papei, că tot renunţam la cei care nu-şi fac treaba.

- Ce fac acum aceşti trei contestatari?

- Doamna Antal şi-a luat concediu fără salariu pe 6 luni, Crăiuţ concediu de odihnă şi fără salariu până la sfârşitul lunii august, iar doamna Lacziko, după problemele de malpraxis, a demisionat cu o zi înainte să preiau conducerea Spitalului Judeţean.

- Rectorul Cornel Antal spunea că nu e normal să verificaţi la ce ore vin şi pleacă medicii.

- Cu domnul rector am o relaţie profesională corectă. Eu am, căci dânsul nu ştiu ce relaţie are cu mine, viceversa n-am simţit-o. La Maternitate am verificat disciplina la anumite servicii, în primul rând la farmacie. Nu puteam accepta ca şefa farmaciei să ajungă la o oră după începerea programului. Pe medici nu i-am verificat propriu-zis, ci i-am notificat că programul de muncă începe  la ora 7 şi se încheie la 13.

Prea mulţi medici, prea puţine asistente

- La Judeţean aţi fost primit cu ostilitate?

- Nu. Cred că medicii de aici au aflat că activitatea mea de la Maternitate a fost în beneficiul spitalului. Am arătat că nu mă interesează grupuri sau grupuleţe. La Maternitate, să ştiţi, am sancţionat şi un medic care îmi era considerat prieten.

- Spitalul are excedent sau deficit de personal?

- Sunt secţii excedentare faţă de normative, dar şi secţii deficitare. Am făcut o analiză cu municipalitatea, fiindcă primim fonduri de la CAS şi în funcţie de raportul dintre numărul medicilor existenţi şi cel normat de Minister. Cel mai mare surplus îl avem pe obstetrică şi ginecologie, raportul e 2,5, deci avem de două ori şi jumătate mai mulţi ginecologi decât normativul. La Chirurgie generală, raportul e 2,33. Dar sunt şi secţii cu raport subunitar, de pildă la Interne II avem 0,85, la Neurochirurgie 0,5, deci de două ori mai puţin.

- Aşadar veţi face reduceri. Şi medici, şi asistente? Pe ce criterii?

- Doar medici, căci la personalul mediu ducem lipsă de 180 de asistente, infirmiere şi îngrijitoare. Cel mai mare deficit, culmea, este la Maternitate. Disponibilizările se vor face pe criterii clare, după consultarea şefilor de secţii, dar de acum pot spune că vor exista două repere: munca şi disciplina. Pentru că la disciplină avem probleme mari: sunt medici care nu respectă orarul, care nu-şi fac contravizitele la bolnavi seara, etc.

- Dar numărul de paturi va mai fi redus?

- Nu se mai pune problema asta, ci a mutării unor secţii la Spitalul Municipal. E vorba de Oncologie, pentru că la Municipal va fi un centru oncologic modern, şi de Urologie, care acum ocupă o parte din corpul B al Judeţeanului, unde va fi amenajat ambulatorul.

- Şeful Urologiei e decanul Facultăţii de Medicină, profesorul Gheorghe Bumbu. Îi convine mutarea sau se opune?

- Nu se opune. Domnul profesor Bumbu colaborează cu conducerea spitalului şi a Primăriei, dovedind că are un discernământ de profesionist.

- După mutarea Oncologiei va mai rămâne ceva la Staţionarul II, vizavi de Crişul?

- Nu, nicio secţie.

"Gaură" de 6 milioane

- Cum colaboraţi cu directorul medical Adrian Duşe, cu şefii de secţii şi de servicii?

- Doctorul Duşe e foarte riguros, nu propune soluţii decât cu argumentare solidă, deci colaborăm excelent. Cu şefii de secţii, evident, ne consultăm. Cu serviciile e o poveste mai lungă. Deocamdată, pot spune că şeful Serviciului Tehnic şi-a pierdut funcţia, pentru că a făcut recepţia etajului VII, re-inaugurat recent în prezenţa ministrului Cseke Attila, fără să verifice instalaţiile, care aveau probleme. Mai sunt probleme şi la Resurse Umane, pentru că s-a ajuns ca mişcările de personal, cum sunt transferurile ori detaşările, să se facă fără avizul Comitetului Director.

- Şefii de secţii au subcontracte de management, cum cere legea? Dar bugete separate, fiecare pentru secţia sa?

- Subcontracte de management au, dar formale. Bugetele vrem să le defalcăm pe secţii în 4-5 luni, ca de anul viitor fiecare şef de secţie să ştie câţi bani are la dispoziţie. n felul acesta, fiecare va fi interesat să aibă personal competent şi rezultate bune.

- Care sunt problemele spitalului şi, în consecinţă, care vă sunt priorităţile?

- Lista e foarte lungă. Prima urgenţă e realizarea contractelor cu furnizorii de medicamente, care nu au putut fi perfectate deoarece contractul-cadru de finanţare cu CAS pe 2011 a fost încheiat târziu, abia acum două săptămâni. În aceste condiţii, s-au făcut planuri de achiziţii umflate, bazate pe estimări deformate, astfel că avem unele medicamente pe stoc, dar şi lipsă din alte medicamente şi consumabile.

- Banii sunt suficienţi? Cum aţi negociat cu CAS?

- Nu eu am negociat, ci fosta echipă de conducere, doctoriţa Carmen Pantiş, directorul medical Călin Hozan, directorul financiar Emil Muţ Popovici. Din păcate, contractul este dezavantajos, fiindcă deşi spitalul este unul de urgenţă s-a negociat ca şi cum nu ar fi. La un spital de urgenţă durata medie de spitalizare este de 4,5-5 zile, dar la noi s-a luat în calcul o durată de 6,7 zile. Or, alocarea fondurilor ia în calcul indicatorii fizici ai spitalului (numărul de paturi, rata de utilizare, complexitatea cazurilor, tariful pe caz ponderat), a căror sumă se împarte la durata medie de spitalizare. Dacă aceasta era luată corect în calcul, adică suma indicilor fizici s-ar fi raportat la 4,5 zile în loc de 6,7 zile, spitalul ar fi primit mai mulţi bani de la CAS. Deci pornim din start cu un dezechilibru.

- În prezent, spitalul are deficit financiar?

- Din păcate, deficitul depăşeşte 6 milioane de lei. El provine din subfinanţarea de la CAS, dar nu numai. Sunt şi alte anomalii, ca de pildă faptul că Judeţeanul primeşte de la două spitale din oraş cazuri pe care medicii de acolo nu le pot rezolva, banii aferenţi îi iau spitalele care ne trimit pacienţii, iar Judeţeanul mai nimic.

- Unul în mod sigur e spitalul privat Pelican. E normal ca CAS să-i aloce jumătate din fondurile alocate Judeţeanului?

- E clar că nu-i corect, mai ales că de la ei, din păcate, primim multe cazuri.

- Dar între Judeţean şi Municipal există o concurenţă?

- Se simte pe unele compartimente, de pildă pe Interne, dar asta duce la creşterea calităţii.

Se face parcare

- Ce lucrări se mai fac la Judeţean?

- Avem probleme cu izolaţia acoperişului, cu farmacia, blocul alimentar şi vestiarele asistentelor. Suntem în licitarea renovării spaţiilor ocupate în Corpul B de Laborator, de secţia de Urologie şi de blocul operator.

- Dar parcare se face?

- Curând se rezolvă şi problema parcării. Domnul primar Bolojan a venit cu propunerea ca parcarea din curtea spitalului să fie alocată pacienţilor şi aparţinătorilor, iar pentru personal au început deja lucrările la o nouă parcare, în partea din dreapta faţă de intrarea în spital. La Maternitate, parcarea dinspre Clujului va fi pentru pacienţi şi aparţinători, iar cea din spate, dinspre Averescu, pentru personal.

- În ce condiţii medicul sau asistenta poate primi "atenţii" fără ca asta să fie considerată şpagă? Puteţi face ceva pentru ca personalul să fie plătit mai bine?

- Eu nu am nimic împotrivă ca pacientul să-i mulţumească unui medic sau unei asistente cum vrea, dar am o problemă atunci când bolnavului i se solicită bani pentru a i se face un serviciu. Din păcate, nu putem plăti salarii mai mari, pentru că suntem limitaţi de lege. Singura soluţie va fi să le revină o parte din coplata serviciilor, după ce acest sistem va fi implementat.

Cseke Attila - Un om corect şi foarte direct

Ilie Bolojan - Om de acţiune. Unde se află el, sigur se mişcă lucrurile

Cornel Antal - Labil

Liana Antal - Mi-e greu s-o caracterizez, e foarte schimbătoare

Carmen Pantiş - Bine intenţionată, dar câteodată nu se informează în detaliu