Peste 40 de kilograme de monede de 1, 5 şi 10 bani au strâns membrii şi simpatizanţii Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Ardeal, filiala Oradea. Cheta e pentru plata unei amenzi contravenţionale încasate de doi membri ai organizaţiei, Molnár Csongor şi Barta Béla, într-un dosar penal în care au fost acuzaţi de promovarea cultului unui criminal de război, vinovat de masacrarea a peste 100 de români şi evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Este vorba despre contele ardelean Wass Albert, scriitor şi poet maghiar, condamnat la moarte în contumacie în 1946. În cinstea lui, anul trecut, Asociaţia Tinerilor Maghiari a organizat un maraton de lectură de 24 de ore din operele sale. Care s-a sfârşit prost...
Condamnat pentru genocid
Wass Albert (foto), conte de Czege şi Szentegyed, era originar din localitatea clujeană Răscruci. S-a născut în 1908 şi a fost inginer forestier, scriitor şi poet premiat de înalte instituţii academice din Ungaria, dar şi ofiţer de informaţii în cadrul armatei ungare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În urma acţiunilor îndreptate în perioada respectivă împotriva românilor şi evreilor din Ardeal, Wass a fost condamnat în 1946 la moarte de Tribunalul Cluj, pentru crime de război, iar posesiunile familiei au fost confiscate. Judecătorii l-au găsit responsabil pentru evenimente tragice petrecute în judeţul Cluj în septembrie 1940: un locotenent ungur pe care l-a instigat la crimă a executat patru locuitori din Sucutard, iar un altul a ucis 11 români şi evrei la Mureşenii de Câmpie, tot la comanda lui.
Condamnarea lui Wass s-a făcut în absenţa lui, deoarece la finele războiului acesta a părăsit România, refugiindu-se întâi în Germania, iar apoi în SUA, unde s-a sinucis în 1998, la vârsta de 90 de ani. Ulterior, începând din 2006, fiul nobilului, dar şi diverşi lideri ai UDMR, au solicitat autorităţilor române reabilitarea lui, inclusiv prin intermediul unei cereri de revizuire a dosarului din 1946. Toate cererile au fost, însă, respinse.
Maraton de comemorări
Chiar şi aşa, organizaţiile maghiare au continuat să promoveze opera şi imaginea contelui. În mai multe localităţi din Transilvania organizaţiile maghiare i-au ridicat statui, iar periodic organizează evenimente menite să-i omagieze operele.
Anul trecut, de pildă, pe 8 ianuarie, în Gheorgheni, judeţul Harghita, 40 de persoane au participat la o întâlnire organizată de Centrul Cultural, Asociaţia Rakoczi şi Fundaţia Etnografică din localitate pentru a aniversa 105 ani de la naşterea lui Wass, urmărind un film memorial realizat de postul ungar Duna TV şi citind operele scriitorului. Dacă odinioară treceau cu vederea întâlnirile de acest gen, de astă dată autorităţile române au luat măsuri: participanţii şi organizatorii au fost invitaţi unul câte unul la Parchet pentru a da declaraţii despre ce s-a întâmplat.
O lună mai târziu, povestea s-a repetat la Oradea. Pe 14 februarie 2013, membrii filialei Asociaţiei Tinerilor Maghiari anunţau, şi ei, un eveniment pentru comemorarea lui Wass. "Cu prilejul aniversării a 15 ani de la moartea lui Wass Albert, dar şi în semn de solidaritate cu fraţii noştri din Gheorgheni, care doresc să comemoreze scriitorul defăimat de autorităţile române, organizaţia din Oradea a Tinerilor Maghiari din Ardeal organizează un maraton de lectură de 24 de ore din operele lui Wass Albert...", se specifica în cotidianul Bihari Napló.
În anchetă
A doua zi, procurorul Teofil Ilisie de la Parchetul Oradea se sesiza din oficiu şi deschidea un dosar penal pe numele organizatorilor, Molnár Csongor (foto) şi Barta Béla, acuzaţi de încălcarea unor prevederi din Ordonanţa de Urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, fapte pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Motive erau. Wass e un criminal de război condamnat definitiv, evenimentul fusese anunţat public şi avea scopul clar: cel de a-l omagia. Ca urmare, procurorul a dispus interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi ambientale purtate de cei doi organizatori pe o perioadă de 48 de ore, adică atât în timpul pregătirilor cât şi în timpul evenimentului din 16 februarie, la care au participat câteva zeci de persoane şi care s-a derulat în linişte, fără incidente. Oamenii adunaţi la sediul Asociaţiei au citit fragmente din operele lui Wass şi au discutat despre incidentele din secuime. "A fost mai mult decât un eveniment literar. De la organizatori am aflat că în acest mod doresc să îşi exprime solidaritatea cu acei maghiari din Gheorgheni care au fost agresaţi de către Poliţia Română", se preciza într-un articol post-eveniment din presa maghiară.
Câteva luni mai târziu, organizatorii Molnár Csongor şi Barta Béla s-au trezit citaţi la Parchet. "Chiar înainte de Crăciun, anul trecut. Ne-a sunat procurorul să mergem la el, pentru că suntem cercetaţi", povesteşte acum Molnár. Liderul orădean al Asociaţiei pretinde că nu avea cunoştinţă că, prin omagierea unui scriitor, a comis o faptă penală. "Eu nu am avut intenţia de a promova cultul lui Wass Albert, ca persoană condamnată, ci de a face cunoscut comunităţii operele lui literare".
Penal şi nu prea
Două luni mai târziu, procurorul finaliza deja ancheta, stabilind că faptele lui Molnár şi Barta "au adus o atingere minimă valorilor apărate de legea penală", motiv pentru care era suficient să-i amendeze administrativ: 400 lei în cazul lui Molnár şi 200 lei pentru Barta. Fără vreo consecinţă, deci, asupra cazierelor lor.
Măsura i-a nemulţumit, totuşi, pe cei doi, care au atacat soluţia în instanţă şi aşteaptă acum verdictul judecătorilor. "Aici, libertatea de exprimare şi democraţia nu valorează nimic. Sub denumirea de Parchet, mafia ne minte în faţă. Ne monitorizaţi ilegal telefoanele, ne trimiteţi scrisori de ameninţare, nici nu mă mai miră. Sper că îmi înregistraţi fiecare cuvânt şi le băgaţi acolo unde mă gândesc eu", s-a revoltat Barta Béla pe pagina de Facebook a Asociaţiei.
Cei doi au ticluit deja un plan pentru situaţia în care decizia nu le va fi favorabilă. În semn de protest faţă de "abuzul" procurorilor, vor achita amenda în monede. Au şi găsit susţinători, în rândul simpatizanţilor şi membrilor, împreună cu care, până acum, au strâns deja peste 40 de kilograme de monede de 1, 5 şi 10 bani. "Adunatul acestor bani a fost un gest simbolic, să aducem la cunoştinţa oamenilor ce se întâmplă. Eu sper totuşi să se anuleze amenda, iar banii îi vom dona pentru proiecte caritabile", spune Molnár, care nu se simte cu nimic vinovat.
Din contră, e hotărât să organizeze noi întâlniri pentru că, zice el, lectura unor cărţi nu poate constitui o infracţiune. Oricine ar fi autorul...