Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută Acordul de Parteneriat cu România pentru 2021-2027, actul care stabilește alocarea fondurilor de coeziune destinate recuperării decalajelor de dezvoltare prevăzând noutăți majore în accesarea banilor europeni de către sectorul public și cel privat: nu doar majorarea semnificativă a alocațiilor pentru dezvoltarea regională, cât mai ales descentralizarea lor la nivelul regiunilor, astfel ca banii să fie accesați mai rapid și mai ușor.
Ministrul sub al cărui mandat gradul de absorbție a fondurilor UE din actualul exercițiu financiar 2014-2021 a crescut de la 32,4% în 2019 (9,9 miliarde euro) la 64,5% în prezent (22 miliarde euro) prezintă avantajele noului mod de alocare, anunțând totodată cum va încerca renegocierea controversatului PNRR, ce include finanțări pentru investiții devenite irelevante după izbucnirea războiului din Ucraina și a crizei energetice, fără a permite în schimb investiții vitale, de pildă pentru irigații...
- Pentru prima oară de la aderarea României la UE în 2007, Acordul pentru fondurile de coeziune descentralizează dezvoltarea regională, prin mutarea de la centru la regiuni a unor fonduri semnificative. Ce înseamnă asta, concret?
- România va avea alocări mai mari din fondurile de coeziune, de 31,5 miliarde euro, plus o cofinanțare a statului român de 13,6 miliarde euro, deci un buget total de 45,1 miliarde euro prin 16 programe operaționale. Marea noutate e că, într-adevăr, dezvoltarea regională nu va mai fi centralizată, exclusiv prin Ministerul Dezvoltării, ci se realizează prin cele 8 regiuni de dezvoltare, astfel că fiecare Agenție de Dezvoltare Regională va îndeplini funcția de autoritate de management. Concret, autoritățile locale vor decide la nivel regional direcțiile de investiții, fără a mai fi nevoie ca Bucureștiul să aprobe programele operaționale, contractele de finanțare și cererile de rambursare. Până acum prioritățile de investiții le fixa Ministerul Dezvoltării și regiunile trebuiau să urmeze profilul stabilit la nivel central, acum fiecare își va stabili propriile nevoi de finanțare și va aloca sursele după prioritățile proprii. Cele mai câștigate vor fi autoritățile locale și în fond oamenii, pentru că se scurtează foarte mult contractarea și efectuarea plăților. Fiecare ADR va derula un program operațional regional specific, de aceea vom avea nu un POR, ci 8.
- Dar fondurile pentru dezvoltarea regională cresc sau rămân aceleași? Fiecare regiune va avea o anumită alocare?
- La nivel național, bugetul pentru dezvoltarea regională a crescut cu 30% (n.r. – față de 2014-2020), de la 8,6 la 11 miliarde euro, deci este o majorare însemnată care se va regăsi în creșterea calității vieții oamenilor. Alocările pe regiuni se fac în funcție de o formulă stabilită de CE: cu cât PIB-ul e mai mic, cu atât alocarea e mai mare. Cea mai mică alocare (exceptând regiunea București-Ilfov, care are 450 milioane euro) este de 1,1 miliarde euro pentru Regiunea Vest, cea mai mare pentru Regiunea Nord-Est, aproximativ 1,7 miliarde. Regiunea Nord-Vest, din care face parte și Bihorul, are 1,2 miliarde.
- Ce reguli vor fi în repartizarea fondurilor pe tipuri de proiecte?
- Banii se repartizează după așa numitele concentrări tematice, 25% pentru mediul de afaceri, cercetare, competitivitate economică, 35% pentru tranziție verde, eficiență energetică, energii nepoluante, iar diferența pentru componentele sociale - educație, sănătate, conectivitate, deci infrastructură. 5% vor fi pentru turism, patrimoniu și alte nevoi la nivel regional.
„Poate să vină orice ministru...”
- Marile handicapuri rămân infrastructura de transport și cea sanitară. Dacă o parte din fonduri sunt mutate la regiuni, cum vor fi rezolvate problemele la nivel național?
- Pentru infrastructura de transport sunt 9,2 miliarde euro, dar și aici avem o descentralizare pentru proiecte de genul variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură ori Drumului Expres Oradea-Arad: asemenea proiecte nu vor mai fi obligatoriu de implementat de către CNAIR, ci le pot implementa și autoritățile locale în parteneriat cu CNAIR. Pe finanțarea din fonduri de coeziune, la nivel central, prin PO Transport, rămân celelalte proiecte mari, de genul: Autostrada Transilvania, autostrada Sibiu - Pitești, trebuie doar să fim capabili să le implementăm. În ce privește Sănătatea, pentru prima oară România va avea un Program Operațional dedicat, pentru finanțarea la un loc a problemelor, de la infrastructura până la prevenția sanitară, calificarea medicilor, digitalizare, cercetare. Toate tipurile de investiții sunt adunate în PO Sănătate, cu o alocare de 3,8 miliarde euro, care împreună cu cele 2,4 miliarde din PNRR înseamnă peste 6 miliarde euro pentru acest sector.
- Rămâne, cum spuneați, ca banii să fie accesați. Care e absorbția pe actualul exercițiu financiar?
- În prezent avem 64,5% absorbție, 22 miliarde euro, nu suntem tocmai pe un loc fruntaș. Absorbția depinde de ceea ce faci sau nu faci între perioadele de programare. Dacă nu ai proiecte pregătite și le încropești pe ultima sută de metri, în loc să investim banii în proiecte vitale, găsim măsuri care să salveze banii de la decomitere (n.r. - de la pierdere), cum ar fi eficiență energetică, capitalizarea IMM-urilor... Eu nu spun că acestea nu sunt lucruri utile, dar când gestionăm bugete de miliarde de euro oamenii așteaptă lucruri mari, așteaptă autostrăzi, infrastructură feroviară, care sunt coloana vertebrală, esențială pentru întreaga dezvoltare a României, iar la nivel local să vadă condiții de locuire mai bune. Dacă nu faci pregătiri la timp, poate să vină orice ministru, oricât de performant, că îi va fi foarte greu să recupereze timpul pierdut. Dacă noi aveam Acordul și programele operaționale aprobate mai devreme, în 2021, deja lansam apelurile de proiecte pentru perioada 2021-2027.
- Când s-ar putea face asta, să se depună cererile de finanțare pentru proiecte?
- Acum încercăm să lansăm apelurile pe infrastructura de transport, apă-canalizare și deșeuri. Am pregătit un proiect de OUG pe care sper să-l trecem prin Guvern până prin 15 august, așa încât din septembrie să lansăm primele apeluri.
„10 miliarde euro în risc de pierdere”
- Mai poate crește gradul de absorbție până la finalul acestui exercițiu?
- Eu sper să ajungem la 90%, chiar dacă ar fi un salt uriaș de la cei 64,5% de acum, și mă bazez pe măsuri luate în mai și iunie, când am lansat apeluri de 1 miliard de euro pentru eficiența energetică a IMM-urilor și UAT-urilor, care vor avea posibilitatea să producă energie verde, am aprobat scheme de capitalizare și tehnologizare tot de 1 miliard de euro, ajustarea prețurilor la materiale în proiectele de infrastructură, cu impact estimat spre 1 miliard de euro, voucherele sociale, cu decontare 50% din fonduri europene, în valoare de 250 milioane euro. Eforturile sunt uriașe, pentru că sunt 10 miliarde euro în risc de decomitere.
- Sunteți singurul ministru care în 2020 a convins CE să aloce fonduri pentru extinderea rețelelor de gaz, într-o perioadă când sloganul UE era „decarbonarea” și singurele resurse dezvoltate cu bani europeni puteau fi doar cele regenerabile. Pot fi continuate astfel de investiții în următorul exercițiu financiar?
- Din păcate, regulamentele CE au fost gândite inițial pentru eliminarea gazului din consumurile energetice. Noi am cam pierdut șansa de a investi în rețele cu bani europeni, pentru România această strategie trebuia să fie un obiectiv din 2007, când lucrurile erau mult mai permisive.
- Dar războiul din Ucraina n-a schimbat nimic? În fond, Germania își repune în funcțiune termocentrale pe cărbune, mult mai poluante...
- Războiul a schimbat din filozofia europeană, în sensul că poți avea gaz pe bani europeni, dar în amestec cu hidrogen, iar hidrogenul trebuie să fie verde, produs din energie fotovoltaică, eoliană. Prin urmare, e foarte greu să implementezi acum astfel de proiecte cu fonduri de coeziune.
„Am ratat o mare șansă”
- Despre PNRR: pe lângă faptul că fostul ministru Cristian Ghinea a fost acuzat că a ținut proiectul secret până după aprobarea lui, și conținutul acestuia este criticat. De pildă, nu prevede bani pentru irigații, pe motiv că nu sunt „verzi”. Seceta de acum arată însă că sunt vitale. Face România ceva pentru a le dezvolta cu fonduri UE?
- Grecia, Portugalia, Italia și-au inclus în PNRR sisteme de irigații, deci la vremea când se negocia PNRR, dacă aveai fundamentarea în acord cu cerințele de mediu și regulamentele europene, puteau fi prinse și la noi. Astăzi, însă, regulamentul de ajustare a PNRR e foarte restrictiv, doar pentru anumite ținte și jaloane, cum ar fi problemele energetice, pentru care procesul de renegociere îl vom începe probabil în septembrie. Deci la aprobarea inițială a PNRR am ratat o mare șansă, acum e foarte greu să obținem modificări. Totuși, încercăm să fundamentăm includerea irigațiilor în PNRR, iar anumite investiții introduse inițial, dar care nu sunt prioritare pentru moment, să le transferăm în bugetul de stat sau poate chiar să renunțăm la ele, pentru a face loc altora, mult mai importante.
- La ce s-ar putea renunța?
- Încă lucrăm la listă și nu aș vrea să nominalizez, ca să nu generez un scandal la nivel național, dar am primit mandat din partea Guvernului să tăiem, de exemplu, proiecte de tipul pistelor pentru bicicliști în sate unde nu există rețele de canalizare.
- Apropo de renegocierea PNRR, ați susținut și majorarea fondurilor pentru cheltuieli sociale, fiind acuzat de viziuni „pesediste”. De ce ați făcut-o?
- Ne-a obligat realitatea. Când rata inflației și prețurile la utilități și la hrană cresc, aceste cheltuieli trebuiau avute în vedere. Toate statele membre au făcut-o, au identificat forme de sprijin pentru populație în această perioadă complicată, așa că noi am luat această măsură, aprobată de CE, de implementare a voucherelor sociale ca formă de protejare a oamenilor în fața acestor costuri sociale.
- La începutul verii, ați cerut suplimentarea numărului de angajați din Ministerul dvs. de la 1.407 la 1.937. Nu îngroșați și mai mult armata de bugetari, oricum mare?
- Dacă în 2014-2020 am avut de gestionat 24 miliarde euro cu 1.407 angajați, solicitarea mea de a crește numărul de angajați cu 30% este doar rațională. Nu am cerut o triplare a personalului, așa cum a crescut responsabilitatea Ministerului de gestionare a celor 80 de miliarde de euro (n.r. – din PNRR și fonduri de coeziune). Dacă nu asigurăm o structură funcțională, cu personal corespunzător, ca să răspundem la toate cerințele CE, banii vor fi suspendați, și n-aș vrea să vedem programe blocate și fonduri suspendate pe motiv că nu suntem în stare să asigurăm o structură organizatorică corespunzătoare.
„Fiecare expert e un activ prețios”
- Sunteți legat de Oradea, ați pus bazele Direcției de Management al Proiectelor cu Finanțare Internațională din Primărie și dați mereu orașul ca exemplu în modernizarea cu bani europeni. De ce rămâne, totuși, o excepție și nu devine o regulă?
- Oradea are un mare atu încă din 2008, și anume o echipă performantă care cunoaște fondurile europene, fiecare expert din DMPFI fiind un activ prețios al Primăriei. De asemenea, conducerea Primăriei a păstrat de atunci constant apetitul mare pentru accesarea fondurilor europene. Dacă și alte autorități locale vor întruni aceste condiții, vom avea mai multe modele de succes.
- Totuși, un clasament pe județe situează Bihorul abia pe locul 13 la accesarea de fonduri UE. Cum se explică diferența față de „campioana” Oradea?
- Clasamentele țin cont și de proiectele naționale implementate în județe. Eu cred că trebuie să ne uităm la proiectele locale efectiv implementate, pentru că, acolo unde sunt implementate, acest lucru se vede. Noi trebuie să vedem ce s-a făcut cu adevărat, dacă s-au făcut drumuri, străzi noi, dacă s-au modernizat termoficarea, rețelele de apă și canalizare, dacă s-au făcut parcuri industriale. Astea sunt inițiativele care dau perspective sănătoase la nivel local.
- Ne puteți da un exemplu de proiect care v-a reținut atenția prin ingeniozitate și impact, realizat de sectorul privat din fonduri europene?
- În Bihor e cunoscut exemplul fabricii Valtryp, modernizată cu fonduri europene, iar la nivel regional am mai remarcat un proiect pentru vehicule electrice în Bistrița și unul de robotică din Cluj, despre care în curând vom auzi, probabil, ca sunt repere la nivel național.
- Aveți un mesaj pentru sectorul privat, apropo de utilitatea fondurilor europene?
- Întreprinderile să urmărească în special proiectele pentru eficientizare energetică, căci vor avea posibilitatea să-și gestioneze eficient cheltuielile cu utilitățile și, de asemenea, să aibă în vedere că pot accesa fonduri și pentru capitalizare și retehnologizare, astfel încât să devină mai competitive pe piață și chiar să atragă noi investiții.