Marcel Boloş, secretar de stat la Dezvoltare: "Oradea a ajuns la masa elitelor"

Funcţionar public, conferenţiar universitar cu două doctorate, expert contabil şi preot celib, Marcel Boloş este omul surprizelor. În 2005 a preluat conducerea Direcţiei de Patrimoniu, care administra imobilele oraşului, în 2007 a demisionat brusc, revoltat că fusese sabotat de colegi la lucrările din Orăşelul Copiilor, decizie asupra căreia a revenit însă la cererea primarului Petru Filip, pentru ca în aprilie 2008 să se înscrie în PDL, momit cu funcţia de city manager şi adăugat în grabă, din Photoshop, pe afişele electorale.

Lanţul surprizelor a continuat cu demisia din PDL şi retragerea candidaturii pentru Consiliul Local în plină campanie, iar trei luni mai târziu prin plecarea de la şefia Administraţiei Imobiliare pentru a înfiinţa, sub comanda noului primar, liberalul Ilie Bolojan, actuala Direcţie Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, axată pe atragerea de bani europeni.

Când toată lumea credea că s-a liniştit, în 2010 Boloş s-a hirotonisit preot celib, spre surprinderea colegilor, iar în mai 2012 şi-a făcut, peste noapte, mutarea la Bucureşti, la chemarea ministrului Dezvoltării şi Turismului, Eduard Hellvig. Ca secretar de stat...

Oradea, viitor pol metropolitan

- Cum aţi ajuns în Ministerul Dezvoltării Regionale?

- Cred că au contat rezultatele obţinute în Primărie. Să nu uităm că în 2008 am pornit de la zero Direcţia Management Proiecte şi am lăsat-o în mai 2012 cu proiecte de 187 milioane de euro şi cu o echipă de care sunt mândru. În al doilea rând a contat că ministrul Eduard Hellvig mă ştia de pe vremea când era europarlamentar. Programul de lucru este epuizant, de 10-12 ore pe zi, şi avea nevoie de cineva care să facă faţă.

- Cum se vede Oradea de la Bucureşti?

- Oradea e pe o direcţie bună şi are toate şansele să devină un oraş comparabil cu Timişoara sau Cluj-Napoca. Am să destăinui un secret: municipiul e propus pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 ca pol metropolitan cu perspectivă de dezvoltare supraregională. Aş putea spune că Oradea a ajuns la "masa elitelor". Şi nu e lucru puţin!

- Pe ce direcţii se poate dezvolta oraşul în perioada următoare?

- Reţeta e clară: trebuie să profităm de finanţările din fonduri nerambursabile. Oradea trebuie să îşi dezvolte mediul de afaceri, utilităţile publice şi serviciile de turism. Mediul de afaceri e într-o direcţie bună. S-au făcut paşi importanţi cu Parcul Industrial Eurobusiness, dar eforturile trebuie continuate prin dezvoltarea altor parcuri industriale, în zona CET II şi la Tancodrom. Doar aşa oraşul va avea motoare economice capabile să asigure dezvoltare pe termen lung. Infrastructura de utilităţi publice vizează două aspecte: finalizarea lucrărilor la centură şi serviciul de alimentare cu energie termică. Este vital să oferim orădenilor servicii de calitate la costuri rezonabile. La fel, serviciile de turism trebuie dezvoltate prin valorificarea potenţialului oferit de apa geotermală. S-a început cu Ştrandul Municipal, dar trebuie continuat şi cu cel din Ioşia Nord.

N-am fost gestionar la Mărişel

- Pe vremea comunismului aţi fost respins de mai multe ori de Seminarul Teologic din Cluj. Din ce motive?

- Din păcate, părinţii mei erau activişti de partid, iar Protopopiatul trebuia să îmi dea avizul pentru a putea da examenul la seminar. Ulterior am aflat că avizul a fost negativ, iar încercările mele repetate şi disperate au fost fără rezultat. Şi, ca să răspund unor comentarii aberante de pe forumul BIHOREANULUI, precizez că armata am făcut-o la Bârlad şi că nu am fost niciodată gestionar la Mărişel. Primul loc de muncă l-am avut în studenţie, iar din 1992 am lucrat în Primărie. Sunt printre puţinii care au rămas de atunci.

- Apropo, cum reacţionaţi la comentariile acide de pe internet la adresa dvs.?

- Am fost director de patrimoniu din 2004 până 2008. O funcţie în care orice decizie luai nemulţumeai pe cineva. De aici mi se trag multe. Apoi, în 2008 m-am aventurat în politică, în 2010 am luat decizia extrem de grea să mă hirotonesc preot, şi toate acestea s-au adunat. Pe scurt: nu comentez! Însă, deşi unii se ascund după iniţiale, îi ştiu cine sunt.

- Mulţi se întreabă de ce păstraţi în continuare funcţia de preşedinte al Comisiei de buget a Universităţii Oradea...

- Evident nici pentru funcţie, nici pentru bani. Am vrut să asigur continuitate după revenirea mea de la Bucureşti. Oricum, pe perioada mandatului de secretar de stat, mi-am delegat atribuţiile unui coleg. Era aberant să conduc de la distanţă.

UE îţi dă bani dar nu ţi-i bagă în traistă

- La propunerea dvs. s-a schimbat modul de finanţare a programului de reabilitare a blocurilor. Nu se mai cheltuie bani de la bugetul de stat, prin MDRT, ci fonduri europene, iar contribuţia populaţiei e mult mai mică. Cum aţi reuşit?

- UE are o directivă pentru eficienţa energetică a clădirilor. Am elaborat un model financiar realist, pornind de la veniturile populaţiei şi indicele de sărăcie, din care a rezultat un procent rezonabil de contribuţie a cetăţenilor. Aşa am obţinut o finanţare în care populaţia trebuie să contribuie cu doar 10%. Un lucru e clar: UE îţi dă bani, dar nu ţi-i bagă în traistă. Cert e că am trecut de la 7 milioane euro alocate pe ţară pentru reabilitarea termică a locuinţelor, la 300 de milioane. Şi vrem mai mult!

- Ce alte programe şi proiecte aveţi în vedere?

- Împreună cu ministrul Eduard Hellvig am început cinci programe noi. Primul ar fi reabilitarea termică a locuinţelor, la care în prima parte a lunii octombrie se vor putea depune proiecte. Apoi, e vorba de reabilitarea termică a spitalelor şi a şcolilor, pentru care depunerea de proiecte se va face la începutul anului viitor, şi reabilitarea centrelor istorice, pentru care în perioada 2014-2020 se vor putea accesa inclusiv bani din fonduri europene. Mai avem infrastructura de utilităţi publice destinată mediului de afaceri, pentru care în curând se vor putea depune proiecte, şi un proiect de mare actualitate vizând parcurile ştiinţifice. În acest domeniu, Ministerul Dezvoltării poate avea o contribuţie importantă la transferul tehnologic, adică implementarea în practică a rezultatelor din cercetare.

Nu îmi place la Bucureşti

- Vă place la Bucureşti? Unde locuiţi?

- Nu prea. Nu îmi place aglomeraţia şi nici agitaţia. Dar munca este la un alt nivel şi îmi place foarte mult ceea ce fac. Fiind demnitar al statului român, am locuinţă de protocol.

- Cât este adevărat din afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu, că Elena Udrea a fost ministrul cu cea mai bună absorbţie de fonduri europene?

- Nu vreau să jignesc pe nimeni. Dar mecanismul de funcţionare al POR-ului mergea la fel de bine indiferent de cine era ministru. Asta pentru că echipa POR este una de profesionişti. Desigur, dacă există implicare, lucrurile pot funcţiona şi mai bine.

- Când se va renunţa la proiecte inutile, precum săli de sport şi blocuri ANL în sate depopulate?

- Deja s-a renunţat. Nu au mai fost promovate proiecte fără rost. Nu poţi arunca banii pe geam în plină criză.

- Când va avea Oradea sprijinul MDRT pentru noi blocuri ANL?

- Primăria are deja acordul pentru organizarea licitaţiei în vederea construirii unui număr de 134 apartamente pe Calea Aradului. Săptămâna trecută s-a transmis adresă oficială Primăriei să actualizeze autorizaţia de construcţie până pe data de 21 septembrie. Discutăm de o îndreptare a lucrurilor. Am promovat blocuri ANL numai în reşedinţele de judeţ, unde nevoia de locuinţe este evident mai mare.

Mă încearcă ideea unei cariere politice

- Cât de mare este inerţia în Minister?

- Inerţia este la fel în toate ministerele. Trebuie să ai foarte multă voinţă ca să duci o idee în lege. Pot trece luni de zile până când ai finalizat un proiect. Ca să ai rezultate trebuie să porneşti mai multe proiecte în paralel.

- Ce mizerii aţi găsit în Minister? Veţi face plângeri penale în cazuri precum cel al patronului Romstrade, Nelu Iordache, care a primit de la Elena Udrea lucrări de 553 milioane de euro în baza unei scrisori bancare măsluite de la o bancă din Irak?

- Toate proiectele care s-au derulat prin Minister au avut un fundament legal solid. Oricât ar părea de halucinant, evenimente precum Gala de Box Bute sau Festivalul Olimpic al Tineretului European au fost finanţate prin HG-uri. Nu le-aş spune "mizerii", dar sunt în mod cert cheltuieli ineficiente. În ce priveşte Romstrade, lucrurile sunt simple. Dacă scrisoarea bancară e falsă vom face plângere penală, iar responsabilitatea va reveni ofertantului.

- Ce părere aveţi despre lumea politică, fiind acum tot mai apropiat de ea? Vă încearcă ideea unei cariere în domeniu?

- Lumea politică are şi bune, şi rele. Părţile bune sunt că poate face mult bine pentru populaţie, de la absorbţia de fonduri europene până la programele naţionale care să stimuleze economia. Părţile rele sunt că lumea politică este, în anumite puncte, o masă cel puţin amorfă. Mă încearcă ideea unei cariere politice la nivel naţional, însă nu ştiu cum se va materializa.

"Integrarea europeană are avantaje şi dezavantaje. Avantajul e că avem acces la fonduri nerambursabile şi la standarde mai ridicate pentru serviciile publice. Dezavantajul este că pentru a relansa economia trebuie să creştem preţurile, aşa cum s-a întâmplat la energie, fapt care va afecta populaţia"

Marcel Boloş

Eduard Hellvig - deschis, inteligent, echilibrat

Elena Udrea - perspicace, puternică, orientată

Victor Ponta - vizionar, diplomat, lider

Crin Antonescu - puternic, valoros, prezidenţiabil