Aţi văzut recent vreo sală de sport făcută pe vremea lui Năstase? La Holod, de pildă? Presupun că nu aţi făcut pană pe-acolo din simplul motiv că aşezarea nu-i străbătută de niciun drum naţional şi nu are niciun obiectiv turistic ori economic, aşa că vă zic cum e: toaletele duhnesc a urină fiindcă nu poţi trage apa, robineţii sunt uscaţi ca deşertul Saharei, pereţii din ghips gata să cadă la o atingere neatentă, iar faianţa abia mai face faţă gravitaţiei. Bugetul comunei nu asigură repararea stricăciunilor chiar dacă pe-acolo, din păcate, nu se întâmplă decât, când şi când, câte o discotecă, o miuţă ori, mai nou, un meci demonstrativ de box.
Despre Alunu, judeţul Vâlcea, bănuiesc că nici n-aţi auzit ori poate aţi uitat. În 2009, Elena Udrea, ministră peste Dezvoltare şi patroană peste Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, inaugura acolo o piscină didactică pentru elevi. Anul ăsta, oraşul a revenit în atenţie, nu datorită vreunui Johnny Weissmuler născut între timp, ci alunecărilor de teren ce înghit gospodărie după gospodărie.
Săptămâna trecută, şefii Consiliului Judeţean Bihor au anunţat că vor construi câte un bazin de înot semi-olimpic în Săcueni şi Nucet, iar pe viitor şi în celelalte localităţi din judeţ asociate cu CJ în Agenţia de Dezvoltare Durabilă Bihor (Salonta, Beiuş, Valea lui Mihai, Marghita, Aleşd, Ştei şi Vaşcău), scopul fiind "dezvoltarea abilităţilor fizice ale locuitorilor din oraşele şi municipiile judeţului". Proiectul din Săcueni va costa 4,3 milioane lei plus TVA, iar cel din Nucet 3,4 milioane lei plus TVA.
Fiecare zi de funcţionare a bazinelor va costa 450 lei la Nucet (164.000 lei pe an), respectiv 600 lei la Săcueni (220.000 lei pe an), în condiţiile în care bugetul de venituri pe 2017 al Nucetului (2.148 locuitori) e de 3,261 milioane lei şi cel de cheltuieli de 4,073 milioane lei (deficit de 811.000 lei), cu prevederi 0 (zero) la secţiunea dezvoltare, iar la Săcueni (11.526 locuitori decretaţi orăşeni în 2004) prevede venituri de 20,648 milioane lei (din care doar 5,865 milioane din surse proprii) şi cheltuieli de 20,652 milioane lei.
Dacă edilii nu vor fi populişti şi vor să evite ca bazinele să nu împovăreze toţi locuitorii, Consiliile Locale ar trebui să fixeze pentru biletele de intrare preţuri de vreo 50 de lei, cât pentru aquaparcul din Oradea, asta presupunând că s-ar găsi în fiecare zi câte 10 muşterii în fiecare orăşel.
Evident, e dreptul fiecărei comunităţi să decidă ce face cu banii ei, chiar dacă o parte vine, de fapt, "de la centru", din capitala ţării şi din cea a judeţului. Cum, însă, nici Săcuenii, nici Nucetul nu au apă curentă, canalizare, asfalt şi locuri de muncă, nu e greu de ghicit ce soartă vor avea bazinele semi-olimpice, nici cât de mult vor majora atât "abilităţile fizice", cât şi gradul de confort al localnicilor. Mai vorbim peste câţiva ani...