În Compania de Apă nu merită să fii bun profesionist, iar onest cu atât mai puţin. Ba dimpotrivă! Dacă îţi faci treaba cum scrie la carte, o păţeşti!
Dovadă e inginerul Alexandru Avram, de care managerul Ovidiu Gavra şi directoarea economică Kuntz Aniko au decis să scape pentru că "a făcut-o pe nebunul". Mai precis, a refuzat să închidă ochii la combinaţia prin care o firmă plătită cu 11 milioane euro pentru modernizarea Staţiei de epurare e "iertată" de plata a peste 2 milioane euro, reprezentând contravaloarea lucrărilor prost executate şi cu întârziere de doi ani.
Început de gherilă
La începutul anului BIHOREANUL dezgropa o afacere oneroasă pornită în 2005, când CAO se pregătea de cel mai amplu proiect de până atunci, derulat în programul ISPA. Compania încheia cu firma germană PWT un contract de 11 milioane euro pentru reabilitarea Staţiei de epurare a apei, lucrare nefinalizată nici în ianuarie 2011, deşi termenul de execuţie expirase de 4 ani.
Inginer de proiect, adică însărcinat din partea CAO (al cărui angajat era în cadrul Unităţii de Implementare a Proiectelor) să se asigure că totul decurge corect, Alexandru Avram declara că din start contractul fusese aranjat, deoarece caietul de sarcini conţinea numeroase falsuri. "Se pretindea, de pildă, că două utilaje fuseseră reabilitate anterior, fapt neadevărat. Scopul era ca firma căreia i se încredinţa execuţia să repare utilajele ca , nesupuse licitaţiei, primind astfel 630.000 euro în plus faţă de contract", explica Avram.
Nebănuind că şmenul era intenţionat, omul a sesizat conducerea CAO, însă managerul Ioan Ciursaş şi directorul tehnic Constantin Tomulescu au încercat să-l oblige să semneze plăţile către firmă, chiar dacă deseori facturile nu erau justificate cu lucrări executate în mod real. Ca să nu fie implicat în ilegalităţi, în 2007 Avram a intrat în concediu de paternitate.
Aceeaşi Mărie, altă pălărie
Revenit din concediu în august 2010, Avram spera să nu mai găsească probleme, mai ales că în 2008, după un memoriu în care prezentase neregulile noului primar Ilie Bolojan, Ciursaş şi Tomulescu fuseseră siliţi să demisioneze.
Inginerul a constatat însă că PWT nu finalizase modernizarea Staţiei, deşi termenul-limită expirase, iar numeroase lucrări erau inutilizabile. Mai grav, noua conducere nu a mişcat nici un deget pentru soluţionarea problemelor deşi, la fel de naiv ca în 2005, a semnalat şi acesteia încălcarea de către PWT a mai multor clauze contractuale.
De exemplu, Staţia de epurare trebuia să-şi producă singură electricitatea, din biogazul rezultat prin procesarea nămolurilor, dar utilajele instalate de PWT s-au defectat, iar firma a refuzat să le repare, deşi erau în garanţie. Rezultatul? O pagubă de un milion de euro, socotită atât după valoarea motoarelor defecte (800.000 euro), cât şi prin consecinţa că Staţia cumpără în continuare curent de la Electrica (200.000 euro în doi ani). În fine, Avram a mai cerut conducerii CAO să solicite PWT şi penalităţile de întârziere de 1,1 milioane euro, pentru că nu a încheiat la timp lucrările.
Cum să "ţii cu ursul"
În loc să-l sprijine la recuperarea prejudiciului, astă toamnă directoarea economică Kuntz Aniko (foto) a încercat şi ea să obţină semnătura inginerului pe ultima factură emisă de PWT către CAO, în valoare de 502.000 euro, reprezentând garanţia de bună execuţie a unor lucrări din 2009, deşi acestea nu erau corect făcute. "Pentru că a lucrat cu deficienţe şi a întârziat, firma trebuie să ne dea nouă bani, nu să-i dăm noi!", a replicat Avram. Dar Kuntz a insistat, ameninţându-l că în cazul când CAO nu face plata, Compania nu va mai putea accesa banii europeni, disponibili doar până în decembrie 2010, astfel că ulterior va trebui să-i achite din bugetul propriu şi, în final, să-i recupereze chiar de la el.
Văzând că şefii CAO se îngrijesc doar de interesele PWT, nu şi de ale Companiei, şi că tot pe el îl scot ţap ispăşitor, Avram a explicat că s-a ajuns aici tocmai din vina conducerii. Asta pentru că inginerilor angajaţi cât timp el fusese în concediu li s-a permis să nu urmărească lucrările, iar pe de altă parte nu a fost angajată o firmă de consultanţă care să facă formalităţile pentru recuperarea prejudiciului. "Angajarea unui consultant era obligatorie deoarece, potrivit contractului, doar consultantul poate ca, în numele autorităţii contractante, în cazul nostru CAO, să emită pretenţii pentru aceasta de la firmele care execută acea lucrare", explica Avram.
"Neglijenţă" în formă continuă
Abia după repetate insistenţe, CAO a angajat un consultant, dar târziu şi pe cine nu trebuia. Adică tocmai firma Actam, patronată de acelaşi inginer, Ştefan Crăciun, care nici înainte nu-i apărase interesele, ba dimpotrivă. Crăciun fusese în 2005 angajat al firmei de consultanţă GKW, cea care făcuse caietul de sarcini în favoarea PWT, iar în 2008, deşi trebuia să calculeze sumele datorate de PWT ca penalităţi de întârziere, pur şi simplu a ignorat această obligaţie chiar şi după ce a fost atenţionat de Ministerul Finanţelor.
Previzibil, Actam nu a stabilit nici astă-toamnă soluţionarea revendicării prejudiciului suferit de CAO, astfel că a zădărnicit încercarea lui Avram de a recupera o parte din prejudiciu de la banca germană unde PWT depusese 1,1 milioane euro ca garanţie de bună execuţie. "Banca a refuzat solicitarea, obiectând pe bună dreptate că firma de consultanţă nu a îndeplinit procedurile de soluţionare a revendicării", explică Avram.
Culmea e că şi directoarea economică Kuntz a aprobat "non-combatul" firmei de consultanţă, astfel încât pentru a încasa garanţia de bună execuţie, dar şi penalităţile de întârziere, şi ele tot de 1,1 milioane euro, CAO va trebui pe viitor să se judece cu PWT, fiindcă între timp scrisoarea bancară de garantare a expirat. Şi, detaliu esenţial, în instanţă are toate şansele să piardă, "pe proceduri", datorită "neglijenţei" pe care Avram o consideră nu întâmplătoare, ci voită.
Confirmat de audit
Deşi atât Gavra, cât şi Kuntz i-au reproşat că din cauza lui s-ar putea ca suma de 502.000 euro rămasă de plătit PWT-ului să fie suportată din bugetul CAO, Avram consideră că a procedat corect încercând să blocheze banii destinaţi PWT până ce firma achita penalităţile de întârziere şi i s-ar fi reţinut garanţia de bună execuţie. "Numai la noi există impresia că dacă plătim o lucrare din fonduri europene nu contează că e prost făcută, că oricum nu-s banii noştri", spune inginerul.
Că Avram avea dreptate a demonstrat-o, în această primăvară, o firmă de audit din Bucureşti care a redactat raportul final de închidere a lucrărilor la Staţia de epurare, recomandând Companiei să facă toate demersurile pentru remedierea deficienţelor constatate la lucrări şi pentru încasarea penalităţilor de întârziere.
Unicul concediat "colectiv"
Şi, totuşi, surpriză: imediat după raportul final, în loc să-l recompenseze sau măcar să nu-l mai şicaneze, conducerea CAO a decis concedierea inginerului Alexandru Avram, pe motiv că "se aprobă desfiinţarea postului de inginer-inginer de proiect pentru măsura ISPA de extindere şi reabilitare a Staţiei de epurare". Altfel spus, deşi din 1997 este angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, şefii CAO au prezentat lucrurile ca şi cum Avram ar fi fost angajat pe perioadă determinată, strict pe durata proiectului ISPA, aşa încât după finalizarea acestuia Compania putea renunţa la serviciile sale.
Nu e, însă, singura ilegalitate, căci concedierea a fost justificată nu doar cu "finalizarea măsurii ISPA", ci şi cu articolele 65 şi 73 din Codul Muncii care, însă, se referă la concedieri colective. Or Avram e singurul salariat dat afară!
Mai mult, inginerul a fost înştiinţat că "unitatea, neavând locuri de muncă disponibile, a solicitat AJOFM sprijin în vederea redistribuirii dvs.", ceea ce e o altă încălcare a legii, din cel puţin două motive. Pe de o parte, în timp ce Avram era concediat, CAO a angajat, tot în cadrul UIP, alţi doi ingineri: Ioan Platona şi Petru Hicea. Pe de altă parte, CAO se pregăteşte să mai angajeze încă 10 ingineri, pentru proiectul Aparegio, în valoare de 100 milioane euro, de extindere şi modernizare în judeţ a reţelelor de apă şi canalizare. În plus, în acelaşi proiect Aparegio se vor construi două noi staţii de epurare, la Beiuş şi Tinca, iar Avram, pentru care conducerea CAO susţine că nu are "posturi similare", era cel mai îndreptăţit să se ocupe de ele, fiind singurul care are experienţă şi cunoaşte regulile europene în materie.
Fără reproş
În ciuda evidenţelor, managerul CAO, Ovidiu Gavra, a declarat pentru BIHOREANUL că disponibilizarea lui Avram este logică, pentru că "una e programul ISPA, deja încheiat, şi alta programul Aparegio". Pus să explice cum poate fi concediat un inginer angajat pe perioadă nedeterminată, Gavra şi-a menţinut poziţia, afirmând că "pentru mine, domnul Avram a fost inginer de proiect pe ISPA şi atât".
Întrebat, de asemenea, dacă Avram a încălcat vreo regulă sau a comis vreun abuz care să justifice concedierea, Gavra a recunoscut că nu-i poate băga de vină inginerului: "Eu n-am zis că a greşit cu ceva. Nu am ce să-i reproşez, dar pur şi simplu nu mai avem nevoie de el". Şi, în fine, întrebat cum poate fi un singur om vizat la o concediere colectivă, managerul a încheiat: "Avram era ultimul care mai lucra pe ISPA, restul au plecat prin demisie".
De fapt, cum a şi sugerat, Gavra preferă să fie dat în judecată pentru încălcarea legislaţiei muncii, decât ca inginerul să fie un ghimpe în coastă în următorii ani, când se va derula proiectul Aparegio, de 100 milioane euro. La atâţia bani, chiar nu e cazul ca vreun "nebun" să-i încurce pe cei gata să-i cheltuie cu o "reveneală" din care să se îndestuleze nu doar firmele care vor executa lucrările, ci şi cei care, teoretic, trebuie să vegheze ca ele să fie făcute integral, corect şi la timp...
DEMISIE FORŢATĂ
Pedepsit pentru "solidarizare"
La fel ca Alexandru Avram, a avut de suferit şi superiorul său direct, Adrian Maier, şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul CAO. Fiindcă l-a susţinut pe Avram în demersurile de recuperare a prejudiciilor produse de PWT şi a intrat în colimatorul directoarei economice Kuntz Aniko, Maier a crezut că va scăpa de presiuni dacă renunţă la conducerea UIP, astfel că la finele anului trecut a demisionat de la şefia Unităţii. Nu mică i-a fost, însă, mirarea când s-a trezit cu un preaviz pentru desfacerea contractului de muncă, CAO considerând că ar fi renunţat nu la şefia UIP, ci la calitatea de angajat al Companiei. Cum era de aşteptat, omul a deschis proces şi, pentru că riscă să-i plătească retroactiv salariile, plus daune morale, managerii au revenit ulterior cu o scrisoare cum că "s-a produs o regretabilă eroare", invitându-l să-şi reia postul de inginer. Maier a refuzat, preferând ca Gavra şi Kuntz să plătească în faţa justiţiei pentru abuzul comis.